Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), cine a fost deschis la schimbare în această perioadă a înțeles și apreciat: importanța legăturii cu natura și cu alte ființe, importanța socializării, importanța redefinirii constante a valorilor și priorităților în viață, importanța creșterii capacităților de adaptare și importanța creșterii flexibilității în decizii, acțiuni, strategii.

„Astfel, persoanele, care au fost deschise la schimbare în această perioadă de grea încercare pentru întreaga omenire, au putut beneficia în continuare de relaxare, socializare, acces la informație, creștere personală, profesională, financiară etc., chiar dacă le-au accesat într-o formă diferită.

La polul opus, persoanele care au refuzat să se adapteze, care au refuzat să facă lucruri noi, diferite de tiparele cu care erau obișnuite, persoanele care au așteptat „să treacă totul” ca să redevină lumea și lucrurile așa cum au fost înainte, au ales să creadă într-o iluzie, să se mintă, să se auto-păcălească, considerând că viața și cei din jur au datoria să funcționeze după bunul lor plac.

Contextul a scos la iveală atitudini ca: nerăbdare, iritabilitate, furie, dezamăgire, revoltă, indisciplină, lene, perfecționism, conservatorism, lipsa de respect față de cei din prima categorie (față de munca lor,față de strategiile, adaptabilitatea, creativitatea și flexibilitatea lor), pretenții și așteptări nejustificate de la viață sau de la cei din jur”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Totodată, specialistul afirmă că, atât abilitățile manifestate natural, cât și cele pe care ne-am permis să le căpătăm sau să le dezvoltăm în această perioadă, sunt abilități care ne arată cine are șanse să „rămână în picioare” și cine nu într-un context mai simplu de viață sau într-unul mai grav.

„Făcând o paralelă, dacă am fi puși într-o situație extremă, de luptă reală pentru supraviețuire, unii ar supraviețui, alții nu. Și, acest lucru s-ar întâmpla doar pentru că unii ar face tot ce ține de ei pentru asta, alții ar aștepta probabil să fie serviți. Dacă pentru unele persoane acest virus a fost și este în continuare prilej de reinventare, alții au fost surprinși să constate că viața a trecut pe lângă ei și, ceea ce așteptau să se întâmple, deja s-a întâmplat fără ei. Astfel, recomandarea mea pentru voi, oameni frumoși, este: Încă mai este timp pentru toți să aleagă să trăiască în prezent!”, conchide psihologul.

Înseamnă că răspunzi la stres, iar reacția inconștientă și involuntară de a percepe o amenințare ori un pericol s-a declanșat. În viața noastră de zi cu zi, răspunsul la stres se poate declanșa atât de frecvent încât putem petrece foarte mult timp incapabili să gândim clar și să rămânem calmi.

Iată câteva ponturi de a rămâne fericite, încrezătoare și calme, având în vedere cele mai noi cercetări în domeniul neuroștiinței.

„Practicarea“ compasiunii

E bine să ne concentrăm pe compasiune, pentru că ne facem să ne simțim bine. Te face să te simți bine să arăți compasiune pentru ceilalți – dar este și mai important să-ți arăți ție compasiune. Atunci când arăți compasiune, organismul eliberează substanțe chimice, precum dopamina și oxitocina, care crește sentimentul de liniște, siguranță și încredere. Acestea diminuează sentimentele de anxietate pe care le putem avea. Așa că încetează să te cerți – compasiunea este foarte bună atât pentru tine, dar și pentru cei din jur.

Trebuie să te adaptezi

Oamenilor nu le plac schimbările, în general. Găsim confortul în ordine, stabilitate și monotonie. Să învățăm să ne adaptăm ne poate speria, pentru că suntem scoși din afara zonei de confort, așa că poți începe prin alu câteva decizii care să-ți schimbe un astfel de control – mergi pe un alt drum spre casă, învață o limbă străină, mergi la sală și fă un exercițiu nou. Vei observa curând schimbarea ca un lucru pozitiv și mai puțin ca o amenințare. Cu cât mai puține amenințări, cu atât mai puțin stres, așa că vei începe să te simți mai calmă în mod constant. Practicând un comportament de adaptare îți va scădea și riscul de a face demență, mai târziu, în timpul vieții, potrivit unor noi cercetări.

Stresul sănătos

Cu toții avem nevoie de stres în viață – gândește-te la emoțiile unei experiențe cu presiune pozitivă (stres sănătos), cum ar fi o prezentare importantă în fața unui public numeros. Totuși, este foarte important să ne dăm seama atunci când sentimentele de stres sunt nesănătoase. Concentrează-te și revino la emoțiile sănătoase. Profesorul Stephen Palmer spune că stresul apare când presiunea percepută depășește abilitatea percepută pentru a face față unei situații.

Sunt o perfecționistă! Asta e bine, nu?

Perfecțiunea este purtată ca o insignă de onoare a societății – dar ai grijă! Nu se ajunge la ea niciodată. Sfatul nostru este să-ți înlocuiești goana după perfecțiune cu cea după atingerea excelenței. Viețile se pot ruina din cauza unor treburi amânate de teamă că nu vor ieși perfecte. Alege excelența în schimb. Fii cât de bunăc poți – fii cea mai bună variantă a ta. Așa vei reuși să faci mai mult în mai puțin timp. Și te vei simți mai calmă cât faci toate treburile .

Concentrează-te!

Practica „mindfulness“ este o practică de meditație buddhistă foarte veche/ S-a dovedit de către oamenii de știință că este foarte eficientă în procesul de calmare – cu alte cuvinte, funcționează! Ne permite să fim prezenți în momentul actual și să experimentăm viața limpede și complet. Antrenează mintea să dea deoparte gândurile rele și intruzive astfel încât să găsim o soluție rațională la orice problemă. Genul acesta de concentrare ne permite să apreciem din plin ceea ce trăim în prezent. Și asta e foarte bine!

Citește și: