Simbolul zilei este: POMUL CUNOAȘTERII.

Cuvinte-cheie: alegerea dintre bine și rău, liberul arbitru, informații/cunoștințe, capacitate de a răspunde adecvat, analiza situației actuale.

Cea de-a 4-a zi lunară este perioada de dezvăluire și obținere a accesului la informații ascunse. În această zi poți cunoaște adevărul despre situația ta reală în care esti în acest moment. Poți întâlni sau face cunoștință cu cea mai importantă persoană din viața ta – cu tine însuți, cel adevărat. Această zi lunară, ca o oglindă, îți va arăta adevărata ta față și nu te vei putea ascunde în spatele niciunei măști. Oricine ai fi, un om de afaceri de succes sau un cerșetor, un sportiv sau un om de știință, în această zi vei cunoaște „sinele” cel adevărat, nu pe cel inventat sau creat de tine.

Este de asemenea ziua alegerii. Tu hotărăști cum folosești cunoștințele și experiențele dobândite, spre creație sau distrugere. Este prima răscruce pe care o întâlnim pe drumul nostru și trebuie să alegem direcția în care să mergem în continuare. Și, în funcție de ce alegem, va depinde în mare măsură calea întregului ciclu lunar. Acum dăm direcție energiilor care vor curge și se vor îndrepta acolo unde ne dorim. Cu alte cuvinte, astăzi suntem creatorii propriului destin.
Dacă a 3-a zi lunară ne-a fost dată pentru acțiune în ceea ce privește materializarea planurile noastre, atunci a 4-a este pentru „consolidarea” lor.

Continuă să mergi înainte, dar, în același timp, analizează cu atenție dacă ai ratat sau ai greșit ceva sau dacă te-ai abătut de la scopul inițial. Nu este nimic pierdut, acum se pot face modificări/corecții care se vor integra ușor în acțiunile tale. Și e mai bine dacă o faci acum decât mai târziu la sfârșitul lunii când vei descoperi că întreaga lună a trecut altfel decât ai planificat.

A 4-a zi lunară oferă o oportunitate excelentă de a vedea cum reacționează lumea înconjurătoare la acțiunile începute în primele trei zile lunare. Astazi vei putea înțelege cât de armonios te încadrezi în realitatea din jur. Este o zi care îți oferă posibilitatea sa te „încadrezi” în ritmurile universului. Îți poți găsi direcția, descoperi soluții pentru tot ceea ce anterior te-a chinuit și bântuit, probleme, gânduri, griji… În sfârșit, poti înțelege daca ti se potrivește calea aleasă, dacă obiectivul ales merită cu adevărat să depui eforturi.

Află toate previziunile OMastre pentru a patra zi lunară

Seria de postări și înregistrări “Luna ne vorbește“ s-a născut din dorința de a împărtăși cu voi înțelegerea Puterii Lunii asupra a tot ce înseamnă viață pe Pământ, asupra Omului și interiorului său. Căci nu degeaba se spune “Tot ce vezi în fața ochilor este influențat de puterea Soarelui. Tot ceea ce percepi și simți în spatele ochilor (gânduri, emoții, intuiția etc.) este influențat de puterea Lunii.”

Ea nu doar iubește – ea este iubirea.

Acum pare să nu conteze cât de dulci îi sunt sărutările, sau cât de pură îi este inima, pentru că pur și simplu ea nu este niciodată prima alegere. Nu că și-ar fi pus la îndoiala calitatea ori cât e de prețioasă, dar se pare că nimeni nu-i  poate citi limbajul inimii, indiferent de cât de des o dezvăluie.

S-a gândit că poate o dată sau de două ori se poate întâmpla – că cineva se va ridica și va spune că a ales-o din multe altele – dar apoi realitatea lovește ca un fum negru dintr-un foc de iarnă rece, este părăsită și zdruncinată până la ultima fibră. Încă o dată. Uneori a fost aleasă doar pe jumătate, în bucăți și bucățele ale acelor părți ale ei pe care lor le-a făcut plăcere să le guste. Dar dincolo de cât de dulce îi este zâmbetul sau de cât de tare îi frige pielea, nimeni nu și-a dorit să stea și să spună că și-a dorit mai mult de la ea.

Poate dacă ar fi sinceră, va admite că uneori s-a întrebat dacă nu cumba este de neiubit – poate că viața îi era plină de ea însăși încât nu mai putea fi loc pentru altcineva care s-o țină în brațe în nopțile care uneori par prea lungi. S-a îndoit apoi de asta și s-a întrebat dacă nu cumva este ceva în neregulă cu ea – dacă nu cumva iubea prea puternic sau prea…diferit. E posibil să fi fost puțin cam pasională, sau poate că era doar focul aceala care ardea în spatele ochilor ei de care nimeni nu îndrăznește să se apropie de teamă să nu fie ars în flăcări. Dar chiar ți în momentel în care se întreba ce este în neregulă cu ea de nimeni nu a ales-o, în adâncul inimii știa că nu este nimic în neregulă cu ea.

Dacă este sinceră, va admite că uneori impune limite joase, mult mai joase decât ceea ce și-ar fi dorit – doar pentru a simți degetele unui bărbat jucându-se cu părul său sau cum niște cuvinte banale se pot îndulci atunci când sunt rostite sub clar de Lună.

Își dorea să fie prima alegere a cuiva atât de mult, încât s-a agățat de bărbații care îi promiteau că „poate, într-o zi“, dar nu „chiar acum“, ca o nadă a ceva ce nu a mai avut înainte. Acum când zilele se transformă cu ușurință în săptămâni, iar săptămânile devin îngropate de luni, a știut încă o dată că nu a fost prima alegere. Poate că nu a fost nici măcar a doua sau a treia, dar tot timpul a fost un secret atât de seducător pentru că nu a putut fi niciodată rostit cu voce tare.

S-a gândit că poate pur și simplu face parte dintr-o altă categorie, că poate nu este iubita, prietena tipică și că nevestele nu ar trebui să arate sau să se poarte ca ea – și așa, bărbații pe care îi întâlnise până atunci pur și simplu nu au știut ce să facă cu ea.

Cu toate acestea, chiar dacă niciunul dintre ei nu a ales-o niciodată, cu atât mai puțini ar putea sta departe pentru totdeauna.

Era dureros să nu fii suficient de bun să dansați împreună în ploaie, în noapte sau să beți împreună un pahar de vin când soarele apune dincolo de munți – totuși, odată ce luna se ridica și mai sus pe cer, se părea că nu era alt loc în care acești oameni doreau să fie.

Dacă ar fi fost vorba numai de sex tot timpul, atunci ar fi fost mai ușor pentru ea să se baricadeze în spatele ușii, să fugă de acești bărbați o dată pentru totdeauna – dar nu era cazul. Ea știa că a atins un loc special în fiecare din acești bărbați, dar poate că era ceva prea electrizant sau prea profund pentru ei, pentru că dincolo de modul în care aveau grijă de ea sau de cât de extraordinară o considerau – pur și simplu nu era tipul de fată care să fie prima lor alegere.

A rănit-o – mai mult decât va admite vreodată – să-i iubească pe acești bărbați, care în final s-au comportat de parcă de-abia ar fi cunoscut-o, aceia cărora le-a fost atât de ușor să se despartă de ea și de ochii ei. Dar se obișnuise cu acest rol, și era unul pe care știa să-l joace în mod strălucit – dar asta până când și-a pierdut abilitatea de a pretinde că nu contează.

Pentru că după ce a scuturat din umeri și și-a trecut o mână prin păr, tot ce i-a mai rămas a fost un pat rece, întrebându-se cum un pat plin de viață și de plăceeri poate fi atât de inert și de gol, cum este cel în care ea stă acum întinsă.

O perioadă, s-a prefăcut că nu o afectează – și pur și simplu s-a ales pe ea însăși, gândindu-se că măcar astfel ar putea să se pună pe ea pe primul loc, chiar dacă nimeni altcineva nu ar face-o. Și în timp ce își găsea din nou fericirea și redevenea pasionată de modul în care Luna i se reflecta pe piele și de cum răsăritul părea să o înțeleagă, și-a dat seama că doar pentru că se alesese pe ea însăși, nu însemna că nu putea fi prima alegere a cuiva.

Nu se mai îndoiește de ea acum, și știe că are nevoie de cineva cu adevărat specatculos care va înțelege muzica pe care o cântă inima ei.

Ea știe că el este undeva acolo, dorindu-și o femeie exact ca ea – și când, în sfârșit, se vor întâlni, nimic din ceea ce este ea nu-l va speria. În afară, poate, de faptul de a o pierde.

Andreea Tudorică

Citește și:

Astrologii au încredere în acea „zi cu soare” şi le sfătuiesc pe cele trei zodii să lupte pentru ele şi să îşi ofere din când în când acea doză de egoism.

Gemeni

Nativii Gemeni au nevoie să înţeleagă că în viaţa nu totul merge conform planului, aşa că nu pot avea tot ceea ce îşi doresc. Nu trebuie însă să se consume la nesfârşit şi să sufere, pentru că durerea va deveni din ce în ce mai mică, cu fiecare zi, important este să îşi găsească o altă ocupaţie. Renunţaţi la serviciu dacă stresul vă sufocă, porniţi pe alt drum în viaţa sentimentală. Faceţi tot ce vă stă în putere ca la final să nu vă întrebaţi „Ce-ar fi fost dacă?”.

Leu

Cei aflaţi sub acest semn zodiacal au mare nevoie de o schimbare. Plecaţi într-o vacanţă de lungă durată, alături de prieteni sau persoana iubită, mutaţi-vă în alt oraş sau schimbaţi-vă serviciul. Aveţi nevoie de o gură de aer proaspăt şi nimeni în afară de propria inimă nu va şti ce este de făcut. Sănătatea voastră e importantă, aveţi grijă de voi.

Capricorn

Orice schimbare cu voi. V-aţi gândit la o nouă tunsoare? Ori să vă vopsiţi? Sau poate să vă reînnoiţi garderoba? Aceste trucuri funcţionează foarte bine în momentele în care aveţi nevoie de o pauză de la tot stresul care vă înconjoară. Aproape toţi uităm de noi când sunt alte sarcini pe care trebuie să le onorăm şi nu avem timp să ne uităm prea mult în oglindă. Este însă o modalitate de a vă creşte stima de sine şid e a avea mai mult curaj.

Citește și:

Doar Netflix, hainele mele comode preferate și poate o cursă cu Uber (dacă chiar vreau să ies din casă). Ca femeie singură de ceva vreme, nu știu decât un singur mod de a-mi duce viața și de a-mi aduna rahaturile, de una singură.

Se ridică așa, parcă un zid păzit de dragoni care scot flăcări. Nimeni nu răzbește până la capăt în interior, și eu decid ce aspecte ale mele las să iasă, dacă există așa ceva. Am fost stânca familiei. Prietenul sarcastic și glumeț. Tipa „cool“. Tipa „bitch“. Am fost și tipa timidă. Și cea grasă. Fata bună care ia note bune. Fata care a supraviețuit anilor de traume din copilărie. Dar am fost și în mizerie. Beții peste beții, tipi peste tipi.

Mereu am fost tipa aia de la bar căreia i-a păsat mai mult de muzica din boze, de tipul de bere sau cât de bine este făcut un cocktail, decât să se întâlnească cu tipi. O doctoriță de succes care a intimidat câțiva bărbați. Femeia extrem de independentă. Mincinoasa. Femeia care a fost bătută când era mică. Femeia „prea grasă pentru întâlniri“. Femeia îndrăgostită de prietenul ei însurat. Femeia empatică. Ciudata care speria oamenii.

În realitate, m-am simțit ca o ciudată dată la o parte. Mi-am jucat rolul. Mi-am purtat măștile. Unii prieteni se distrau pe seama mea pe la spate. Altora le era milă de mine. Mereu singură. Fără iubit. Fără soț. Fără copii. „Ce trist!“

Adevărul e că nimeni nu-mi cunoștea viața personală. Că eram singură în casă la miezul nopții – furioasă, tristă, plângând. Nimeni nu știa cu cine m-am întâlnit sau cu cine am venit într-o noapte acasă. În ceea ce mă privește, nu era treaba nimănui. Nu eram discretă. Eram rezervată, și unde există asta poate fi și rușine. În vulnerabilitatea mea îmi era rușine, așa cum se întâmpla și cu alte comportamente. Așa că-i las să șușotească pe la spatele meu în timp ce-mi duc viața.

Totuși, pe la 35 de ani, fără să știe multă lume. am început să-mi dau jos straturi în liniște, și apoi la terapie. Nu mai voiam să fiu acea persoană. Parcă aveam 20 de ani, plină de rușine, de vinovăție, o fată temătoare în corpul unei femei.

Așa că am început. Puțin câte puțin. Strat cu strat. Am săpat adânc în interior. Am învățat o grămadă de lucruri despre mine – inclusiv despre trecutul meu. La acea vreme, era o stare puternică și oribilă. Alteori, glorioasă de-ți tăia respirația. Există o anumită frumusețe în a-ți sparge eul. Erau șervețele peste șervețele pentru a-mi șterge lacrimile. Și mi-am dat seama că poveștile pe care mi le spuneam erau minciuni. Devenisem cel mai rău dușman al meu. Cea mai mare teamă a mea devenise realitate – mă mințeam în ultimul hal.

Falsitatea care mi-a fost bîgată în cap în copilărie odată cu abuzurile – le-am transformat în propriile credințe. Au devenit adevărurile mele, care s-au transformat în modele distructive. M-am înșelat și m-am autodeziluzionat ani de zile. Fără să-mi dau seama, devenisem un automanipulator de excepție. Pur și simplu mă sabotam singură. Am făcut pe victima propriilor circumstanțe, iar și iar. Nu am fost sinceră, am fost temătoare și lipsită de încredere. Eram disfuncțională din punct de vedere emoțional. În mod conștient, credeam că sunt sinceră, fără teamă și curajoasă. Și îmi ascundeam lipsa de valoare în spatele sarcasmului și perfecționismului.

A fost prima dată când m-am văzut cu adevărat. Dezbrăcată. Subconțientul meu a crăpat precum coaja unui ou. Inima îmi suferea de durere, traume și dragoste neîmpărtășită. Atunci am aflat nu numai că mă uram, dar în aceeași măsură mă și iubeam. Cu totul, cu superbele și haoticele bucățele și piese.

Eram pregătită, așteptând pe cineva să mă aleagă în loc să mă aleg singură. La dracu’! De fapt, eu de fapt, în final, mă alesesem, complet și în întregime. Nu o versiune viitoare a mea, ci pe aceea de acum – eu cea de acum.

Am început să fiu mai atentă cu mine. Să văd ce mă face să vibrez. Mi-am acordat spațiu să mă vindec. Mi-am strâns în brațe umbra și lumina. Frumusețea care radia din interior, frumusețea ochilor mei albaștri care zâmbesc și strălucesc cu mult înainte să mi se ridice colțurile gurii. Mi-am strâns în brațe corpul pe care-l cărasem prin bătălii în timp ce strângeam o cantitate imensă de durere. Continui să-mi apreciez corpul în fiecare zi.

Devenind o nouă eu, autentică, mi-am permis să dau măștile jos. Să scot armura. Să-mi chem dragonii. Să sfărâm zidurile fortăreței pe care am construit-o  în jurul meu. Am început să merg la filme, la cine, baruri și cafenele și prin parcuri. Am călătorit prin țară. Am mers la concerte, expoziții de artă și muzee – am făcut toate astea singură. Am hotărât că nu mai aștept pe nimeni ca să merg undeva și să fac lucrurile pe care mi-ar plăcea să le fac și pe care le iubesc. Dacă-mi aduc bucurie, asta înseamnă că eram prezentă și mă simțeam bine.

Îmi dădusem întâlnire cu mine însămi.

Despre asta se vorbește mult în ultima vreme, dar nu este pe deplin explicat. Practic, dându-ți întâlnire cu tine însăți și să fii în relație cu tine, înseamnă să faci toate aceste lucruri care-ți aduc bucurie, și pe care, în mod normal, le-ai face cu un partener – dar în schimb, le faci singură, pentru tine. În relația mea cu mine, am învățat mai multe despre femeia care eram cu adevărat în timpul acestor experiențe, diferită de cea care era în prezența familiei și prietenilor.

Făcând asta, am început să întruchipez persoana care voiam să fiu. Deveneam dragostea pe care o meritam.

Asta a devenit catalizatorul pentru atragerea oamenilor mai sănătoși care se aliniau vieții mele din punct de vedere energetic. De asemenea, mi-a dat curaj să-i dau la o parte pe cei care nu se mai potriveau în lumea mea.

Iată câteva lucruri pe care le-am învățat în timpul călătoriei mele:

Nimeni nu vine să te salvez, mai ales un bărbat. S-ar putea să te ajute și să te susțină, dar când e vorba de salvare, trebuie să te descurci singură. A trebuit să învăț cum să las oamenii (mai ales bărbații) să intre în viața mea pentru a mă ajuta în timp ce stabilesc limite sigure, sănătoase pentru mine însămi. Limitele sun flexibile și pot fi schimbate. Sprijină-te pe ele.

Învață cum să ceri ajutor. Caută familia, prietenii, colegii, terapeuții. Te așteaptă. Sunt recunoascătoare oricui m-a ajutat pe această cale până acum.

Nu este nimic în neregulă cu a fi singură. Așa trebuie să percepi. Îmi place să fac orice vreau, oricând vreau. Mă bucur de asta pentru că viitorul nu-mi garantează asta.

Fiind o femeie fără copii la vârsta de 40 de ani nu înseamnă că ești o ratată sau puțin femeie. Valoarea sinelui meu nu este determinată de faptul că aleg să am sau nu copii. Sunt o femeie bună și grijulie, mătușă și nașă. Îmi plac acești mici copii, și aș face orice pentru ei.

Este OK să fii discretă în legătură cu viața ta amoroasă, dar rezervată. Nu este nevoie să-ți cunoască cineva implicațiile din viața amoroasă. Dar, totuși, fii sinceră. Rezervele astea aduc rușine și minciuni. Și fii în siguranță, mai ales atunci când te întâlnești cu cineva pe care nu cunoști. Poate n-ar fi rău să spui totuși cuiva cu cine și unde te întâlnești pentru prima dată. Altfel, încrede-te în intuiția ta.

Fii curioasă cu lucurile și activitățile care-ți aduc bucurie. Vei învăța foarte multe despre tine. Poate îți vei face noi prieteni, un grup de sprijin, sau poate vei întâlni „persoana ta“ pentru tot acest drum.

Schimbă vechea poveste. Povestea a cine erai. De departe este cea mai greu, dar și cel mai eliberator lucru pe care îl poți face pentru tine. A trebui să scap de vechea poveste care ducea cu ea credințe brutale și modele care aveau nevoie disperată de o schimbare. Trebuia să încep să-mi eliberez mentalitatea mea de victimă.

Tu ești suficientă. Mereu ai fost. Nu permite nimănui niciodată să-ți diminueze valoarea și puterea. Nici măcar ție. Rămâi curajoasă, puternică și încrezătoare în valoarea și puterea ta – chiar dacă asta înseamnă să fii singură.

Acceptă-te pe de-a întregul, așa cum ești acum și pe interior și pe dinafară. Nu aștepta până când îți găsești liniștea interioară sau slăbești 10 kilograme. Fă-o acum. Privește cum ți se transformă viața.

Ocupă-ți un loc în lumea asta și folosește-ți vocea cu mândrie pentru o variantă mai bună a ta și a celorlalți. Poate nu vei afla niciodată, dar e foarte posibil să influențezi pe cineva în liniște.

În final, am ajuns la 40 de ani cu o inimă deschisă, mintea și brațele neîncordate. Recunoscătoare să iau tot ce am învățat cu mine în următoarea fază a vieții mele.

Oricum, dacă un dovleac se transfoirmă într-o trăsură care să mă ducă la ceea ce urmează a fi o petrecere dată naibii la împlinirea a 40 de ani, fii sigur că am să mă urc în ea. Și mai dă-l dracului de pantof fermecat. Nu sunt o fată aflată în necaz care are nevoie de un simbol pentru a-mi reprezenta frumusețea sau identitatea. Această doamnă probabil va fi încălțată cu bocanci sau  bascheți.

Cât despre Prinț, nu mă interesează. Sunt prea bătrână pentru un basm lipsit de sens. Deja m-am salvat. Prefer să am un partener. Cineva care să mă sprijine. Un partener cu care să creez o viață în care ne alegem unul pe celălalt în fiecare zi într-o relație care să funcționeze, prețuindu-ne, muncind și crescând. Dar până atunci, știu că să fiu singură nu este un blestem. Este ceva ce eu aleg.

În final, nu știu sigur ce o să-mi aducă aniversarea a 40 de ani, dar știu asta foarte bine: a fost un drum al dracului de frumos, dar greu până aici. Sunt recunoscătoare că încă mă aflu aici ca femeia care sunt azi. Și chiar dacă îmi aniversa cei 40 de ani acasă, singură, în haine confortabile, știu că vor fi tarte cu lămâie și un film cu Jason Momoa care mă așteaptă.

Un text de Ana Curelaru

Dar nu vom primi mereu un sfat cu care să rezonăm, sau unul bun. Este foarte posibil ca luminițe roșii să se aprindă atunci când primim un sfat prost, important este să  știm să le recunoaștem.

Lipsa de experiență nu aduce înțelepciune

Un sfat prost poate lua diferite forme. Din păcate, uneori, oameni care se consideră îndcreptățiți să dea sfaturi s-ar putea să nu fie cea mai bună alegere să o facă. Dacă sfatul care ți se dă vine de la cineva care nu a trecut printr-o situație asemănătoare cu a ta, probabilitatea ca sfatul său să fie unul nepotrivit este destul de mare. Deși cel care îți dă sfatul are cele mai bune intenții, s-ar putea să nu fie persoana potrivită pentru această situație. Ai căuta un sfat bun despre cum se face un suffle la o persoană care nu l-a gătit niciodată? Probabil că nu. În același mod, dacă ai o problemă la serviciu, un sfat de la cel mai nou și mai neexprimentat coleg va păli în fața sfatului pe care ți l-ar putea da un coleg cu multă experiență.

Perspectivele schimbătoare fac una realistă aproape imposibilă

La polul opus se află sfatul bazat pe foarte multă experiență.De cele mai multe ori, sfaturile venite de la cineva care are o experiență solidă în ceea ce privește situația ta sunt solide pentru că se bazează pe încercări și cunoaștere. Dar nu este mereu așa. Ia în calcul să zicem, pe cineva care este sătul de astfel de situații. Această persoană se poate să fi avut o experiență teribilă într-o situașie similară cu a ta ceea ce face să-i fie destul de greu să rămână obiectiv/ă. Iar dacă experiența lui sau a ei a fost mizerabilă, nu înseamnă că și a ta trebuie să fie.

La fel, cineva care a trecut cu bine prin experiențe de genul celei în care te afli tu nu are cum să fie obiectiv. Indiferent cum a fost experiența lor, a ta s-ar putea să fie total diferită. Ambele tipuri de sfat îți pot dăuna, pentru că s-ar putea să nu se poată aplica în cazul tău. Este important să nu uiți că fiecare situație este unică și că rezultatul tău ar putea fi altul. Este important să iei în considerare și partea bună și partea rea din fiec are situație. Realismul este cheia.

De ce să construiești un rezultat pe care nu ți-l dorești?

Sfaturi proaste pot veni și de la surse în care nu aveți încredere, pe care nu le admirați ori respectați. Domeniul în care aveți nevoie de un sfat (bani, carieră, relație de dragoste) s-a dovedit a fi în viața sfătuitorului tău așa cum ți l-ai dori pentru tine? Asta e bine! Dar dacă nu, înseamnă că trebuie să cauți un sfat în altă parte, mai ales dacă acea persoană este fericită cu acest rezultat. Doar pentru că o alegere a fost bună pentru altcineva nu înseamnă că ar putea fi și pentru tine.

Aș putea adăuga că, dacă oamenii care țin la tine îți spun ceva , iar cei care nu-ți sunt atât de apropiați îți spun altceva, ar fi bine să ai grijă ce alegi. Sfatul pe care îl primești vine de la oameni care se implică puternic în viața ta? Suficient de puternic încât să-ți dea sfaturile personalizate și de încredere? Cei care te iubesc vor ce-i mai bun pentru tine. Încrederea vine de la cei care sunt puternic înrădăcinați în viața ta.

Atenție la „mâncărimile urechilor“

Trebuie să ne dorim să ascultăm sfatul care este cel mai bun pentru noi, nu numai sfatul pe care vrem să-l auzim. Uneori, acestea pot fi unul și același, dar alteori, nu. Fără doar și poate, poți întreba în continuu în stânga și-n dreapta, până afli sfatul pe care ți-l dorești.

Vrei să începi o afacer, chiar dacă nu ești pregătit din punct de vedere financiar? Vrei să rămâi într-o relație nepotrivită doar pentru că este confortabilă? Vrei să-ți păstrezi locul de muncă pe care-l urăști în loc să-ți urmezi visul? Vei găsi pe cineva care să-țși dea sfatul să faci ceea ce-ți place, să te îndrepte spre acea cale. Dar este asta oare cea mai bună alegere pentru tine?

Dacă conștiința îți spune că nu e bine, probabil că așa e

Cel mai important este să-ți asculți conștiința. Un sfat greșit te va lăsa deseori stânjenit și te vei simți rău atunci când ai nevoie de mulțumire și liniște. Nu-ți sufoca intuiția și nu da la o parte calea care crezi că este cea mai bună pentru tine. Gândește-te la ceea ce ai învățat și cum știi tu să fii cel mai bun.

Uneori, conștiința este cel mai bun sfătuitor sintre toți.

Un text de Alina Manolache

Citește și: