alexandru plesea – Zaina

Despre omul „sintetic” și soluții pentru boala mileniului III: depresia. Ce spune psihologul

Tudorica Andreea — Wed, 17 Jun 2020 08:38:10 +0000

În decursul dezvoltării civilizației sintetice (prin radio, tv, internet și telefon), unde imitarea altor culturi a devenit o activitate des întâlnită, omul nu și-a mai găsit liniștea. A primit mai mult decât putea duce: a văzut la alte persoane ce el nu avea sau făcea, iar dacă o tradiție făcea într-un anumit fel, a ajuns națiuni întregi să împrumute acele obiceiuri, afirmă psihologul Alexandru Pleșea.

„Astfel, accesibil tehnologic fiind, națiuni întregi au început să împrumute din toate, neștiind că acea tradiție a fost creată și dezvoltată special pentru acel loc, într-un timp dat. Mai mult decât atât, ne-am trezit cu precepte din toate religiile în a noastră, și din a noastră, în altele, împrumutându-se cu o viteză fantastică toate acestea de la una la alta. Problema lumii actuale stă, oricât de dur sau solemn ar sună, exact în împrumutul și imitarea a ce fac alții și uitarea la ce trebuie să facem noi”, explică psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

Despre omul „sintetic”, care imită … tot

Cu toate acestea, civilizațiile actuale încă își păstrează rădăcinile, dar într-o clasă ascunsă sau secretă față de vulg. Aceste lucruri s-au rărit atât de mult, încât nu mai vezi o comunitate care să aibă expunere sau beneficii sociale. Unele dintre cele mai bine păstrate, mistice și nealterate astfel de civilizații, cu un număr actual foarte mic de oameni, este în sufism (derviși), șintoism (calea zeilor), zoroastrismul sau scrierile Veda sau Vedele (știința sacră). Celelalte religii mari, care s-au propagat cu o viteză uluitoare: creștinismul, islamismul, budismul și hinduismul, au fost la bază oaze de sănătare spirituală și apropiere prin anumite practici de legătura pierdută (re-ligie sau re-logos) cu Divinitatea. În zilele noastre aceste practici spirituale au fost înlocuite de altele împrumutate și imitate din alte religii și am ajuns într-un punct de cotitură, în care vezi creștini ducându-se la Yoga după slujbă sau musulmani care practică preceptele budiste în cel mai consecvent mod.

„O astfel de condiție nu poate fi decât nefastă omului, deoarece el imită, fără să știe cu exactitate (deși crede că știe) simbolul, puterea și înțelegerea practicii pe care o face. Iar după multe astfel de permutări între aceste practici, omul a uitat cum ajunge la sensul creșterii conștienței în el (scopul tuturor religiilor). Această conștiență, pe scurt, este să știi că ești în timp ce faci. Iar aceste cuvinte se iau ad litteram. Iar pentru că dispoziția omului sintetic, imitator de practici și religii este în creștere, a apărut, fără dorința sau cunoașterea lui, o anomalie, printre multe altele, care a fost denumită de unii „inteligenți” ai vremii – depresie”, afirmă psihologul Alexandru Pleșea.

6 soluții simple pentru a combate depresia

„Această depresie are la baza pierderea dorinței de creștere a conștienței. Nedorind să aduc mai mult decât e cazul, planurile pe care oamenii și le fac, aduc griji, iar grijile dese, aduc depresia. Iar această se poate trata prin următoarele practici:

(1) Divinitatea te ajută când tu te ajuți și muncești cu tine,

(2) Orice din jurul tău este în afară, prin neatenție aduci înauntru și formezi haosul,

(3) Apropierea de oameni este apropierea de ține,

(4) Catalogul cuvintelor utile trebuie folosit, nu doar știut,

(5) Muncă zilnică produce energie pentru următoarea,

(6) Distribuie altora ce vrei să primești tu”, conchide psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

Cum și de ce pierdem energie după ce reîncepem lucrul? Explicațiile psihologului

Tudorica Andreea — Tue, 19 May 2020 10:50:35 +0000

Dacă este să aruncăm o piatră în apă, ea ajunge mai departe sau mai aproape, în funcție de puterea (energia) cu care am aruncat-o. Fix la fel se întâmplă și atunci când ne apucăm (sau în cazul de față – ne reapucăm de lucru): energia o măsurăm dacă am terminat ce ne-am propus, iar în timpul acțiunii, această crește, scade sau rămâne constantă.

„Să presupunem că avem o idee sau, în speța de față, redeschidem o afacere sau diferite servicii pe care le oferim. Energia se măsoară în toate etapele planului, până la acțiunea finalizată a fiecărui punct din plan, iar toată acțiunea depinde de noi. Dar cum în multe din etapele planului mai depinde și de alții, de exemplu, să primim o hârtie de aprobare sau, în cazul de față – măsurile luate pe timpul pandemiei Covid-19, atunci energia noastră este consumată în așteptare, fapt care trage acțiunea în jos. Aceste 2 acțiuni sunt: (1) activă – atunci când avem entuziasm, lucrurile merg ca pe roate, avem susținere, motivație, ne trezim dimineața, investim energia și resursele noastre și (2) pasivă – atunci când așteptăm că alții să facă alte lucruri, când ne apucăm de o idee din plan și nu o susținem cum ne-am propus, când alții ne spun că nu va merge sau când nu avem banii exact cât ne trebuie să completăm o acțiune, când primim refuzul, când uităm, când ne luăm cu altele etc”, psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

În opinia specialistului, aceste acțiuni sunt omniprezente în activitățile omului, iar acestea se pot vedea în energia cu care începem ceva și în deznădejdea sau uitarea la ce ne-am propus să terminăm. Astfel, energia nu poate fi constantă pentru că omul nu este constant, acesta își schimbă punctele de vedere, gândurile și atitudinea în funcție de contextul din jur, iar el numește adaptare, dar în realitate este uitare.

„Pentru a lucra ca energia să fie constantă într-un plan, omul are nevoie să fie constant în acțiunile, cuvintele și faptele sale. Astfel, una precede pe cealaltă. Dacă vorbim una și facem alta, ne tragem singuri preșul. Investiția într-o acțiune este direct proportioanala cu cât de bine se cunoaște omul pe el însuși. Din acest motiv, cei în poziții cheie de conducere, leadership, terapie sau alte afaceri bine construite, sunt oameni care mai întâi au muncit cu ei înșiși, și după au ajuns la nivelul de unde să țină afacerea într-o energie constantă. Aceste două acțiuni (activă și pasivă) sunt favorizate tot timpul de a treia, una care decide încotro o ia acțiunea. Astfel, în creștinism este Trinitatea, la chinezi – Yin – Yang care dau Dao, la hinduși – Shiva, Vishnu care duc la Brahman, la etrusci – Tinia, Uni și Menrva, la români = Jupiter, Minerva și Iuno, la egipteni era: Mut, Khonsu și Amon Ra, iar la mesopotamieni era: Sin (luna), Samas (soare) și Adad (forța supremă). Această forță cosmică se numea, în limbajul vechi, legea lui 3: o forța activă, una pasivă și una decisivă (neutralizatoare sau mediatoare)”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Cele trei forțe, așa cum le întâlnim în natură și în viața reală

1. Mama și tata au o discuție, apare copilul și readuce dragostea în inima lor;

2. Marfă oferită și cumpărătorul dornic, apar banii și se face trocul;

3. Sămânța care ajunge în pământ, dar pământul e prea dur. Apare ploaia sau soarele și o face stejar;

4. Îți place o fată, nu vrea să iasă cu tine în oraș. Apare un lucru comun, o rudă, prietenă, feedback despre tine din partea altuia și după va ieși;

5. Te rogi (activ) și apare un gând (pasiv). Îți aduci aminte de Dumnezeu sau stai cu mintea la gând (forța decisivă). Dacă dai energie gândului și ai „plecat” cu el, rugăciunea nu are valoare.

De ce se pierde energia noastră?

„Pierdem energia întrucât nu înțelegem și nici știm legea lui 3. Nu ne-a învățat nimeni cum s-o aplicăm. Spre exemplu: (1) gândurile care sunt în afară la ce este în fața noastră sunt imaginație involuntară, utopie, (2) emoțiile pe care le creștem, dar nu ne ajută, ca de exemplu: iritarea că nu primesc ceva, (3) mișcările nenecesare pe care le facem, hrana care ne trage în jos, în loc să ne dea energie în plus etc.”, conchide psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

Puterea izolării: Timpul spre afară a devenit timpul spre…interior. Explicațiile psihologului

Tudorica Andreea — Wed, 15 Apr 2020 06:37:43 +0000

Izolarea, acest necesar spre liniștea și relaxarea fizică, ne-a oprit să mai construim în afară și ne-a determinat să învățăm să construim în interiorul nostru; cel puțin pentru o parte dintre noi, iar pentru cei mai rezistenți dintre noi, vom învăța în timp din aceasta experiență ciudată.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, de când ne trezim și până când ne culcăm, puterea izolării ne ține mai atenți la noi decât înainte, așadar putem spune că există și părți benefice în această „mare” de întuneric în care ne regăsim cu toții de câteva încoace.

„Izolarea este un moment greu pentru noi, dar din discuțiile pe care le-am avut cu mulți prieteni și cunoștințe, am observat un lucru destul de interesant: oamenii au învățat să-și folosească din timp pentru a-și construi sinele interior, și mai puțin timp alocă pentru construirea realității exterioare. Cred cu tărie că, după terminarea perioadei de izolare, vom ieși cu toții mai învățați, mai recunoscători pentru ceea ce Viața ne oferă și mai iubitori de oameni și de comunicarea reală cu aceștia. Este destul de greu de recunoscut, mai ales din cauza circumstanțelor sumbre, însă cred că viața după izolare va fi mai frumoasă ca oricând”, explică psihologul Alexandru Pleșea

Cum ne organizăm timpul în … izolare?

1. Sfânta trezire de dimineață este binecuvântarea faptului că încă o zi ne mângâie existența, iar ca semn de recunoștință putem saluta cu deplină conștiinciozitate, Soarele.
2. Ne putem îndemna să ne punem trupul în mișcare timp de 15 minute, cu privirea ațintită spre geam către viața de afară: exerciții ușoare, ne întindem mușchii și flexăm ușor toate încheieturile.
3. Putem practica exerciții de respirație conștiente, deoarece acestea sunt producătoare de energie pentru ziua ce urmează.
4. O oră putem aloca timp pentru cititul unei cărți de mult uitată în bibliotecă
5. 12 de ore de tele-muncă – putem observa că de acasă muncim mai ușor, mai relaxați și chiar suntem mai productivi.
6. Opt ore de somn, ascultând muzică de relaxare și visând la o lume mai bună.

Izolarea este un bun necesar omului și un rău adus societății

„Societatea este compusă din alergătură, mișcarea și devotamentul oamenilor să-și ridice materia prin ea. Societatea beneficiază de graba și rutina oamenilor, oferindu-le un vis care dispare pe măsură ce omul se apropie de sfârșit, acesta văzându-și viață din trecut, prin regrete sau victorii. Măsura societății este omul, care doar prin propria lui putere poate face pentru el un bine acumulând, crescând, învățând și dăruind sufletului sau doar din ce are, știe și face. Doar așa alții pot învață de la el”, conchide psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

Coronavirus: Tehnici de liniștire și sănătate interioară în perioada de izolare

Tudorica Andreea — Fri, 27 Mar 2020 08:25:58 +0000

Mesajele transmise de o autoritate către omul de rând sunt hipnotizante, deoarece vin de la o entitate superioară către una inferioară. Fie că vin de la doctor, judecător, poliție, titluri din mass-media sau un guvernant – toate produc un efect cu bătaie lungă în mintea și inima omului care ascultă. „Urgent, Grav, Incurabil, Inoperabil, Agresiv, Invaziv, Metastază, Mortal, Boală, Virus” și multe altele conduc la o memorare cu influență negativă în acțiunile viitoare ale omului.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, aceste cuvinte vor fi întipărite în memorie și că urmare reacțiile și răspunsurile omului vor veni din teamă, și nu din curaj.

„Totuși, omul are puterea să își controleze funcțiile: își poate observa degetul care glisează acum pe telefon, ochii care își mută direcția, vocea care vorbește, inima care bate și emoția / simțirea pe care o are față de ceea ce citește. Dacă aceste funcții și le poate observa și controla, atunci frica se diminuează și începe să dispară direct proporțional cu autocontrolul. E pe verificate”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Pentru a ajuta frica să dispară și să instalăm încet și bine rânduirea liniștii interioare, specialistul ne recomandă o serie de 10 exerciții:
1. Maximum 15 minute de TV / Radio / Internet cu știri pe zi – exact ce ne interesează
2. În discuțiile cu cei dragi, se va evita subiectul de care amândoi avem frică
3. Stăm cu atenția la ce vrem, nu la ce vine / apare
4. Gândul despre boală atrage boală. Gândul fiind o forță, el trebuie să fie productiv, nu distructiv
5. Exerciții de relaxare când te pui în pat – fiecare mușchi, nerv și os, le relaxezi progresiv prin decizie mentală.
6. Autosugestia pe expirație și inspirație să curețe plămânii și sângele
7. Sistemul imunitar este ajutat prin controlul mișcărilor, emoțiilor și gândurilor. Acolo unde nu este atenție pe ele, boala și drama se instalează.
8. Oprim viralitatea numărului de morți, virusați, bolnavi. Căutăm viralitatea valorilor și intențiilor noastre.
9. Ne ajutăm de prezent, pentru a nu sta în imaginație. Imaginația e drumul spre îmbolnăvire, prezentul spre sănătate.
10. Producem clipe frumoase altora: surprize, cadouri, complimente, mesaje de dragoste etc.

7 metode să eviți intoxicarea mentală de la o societate „ultra consumeristă”. Explicațiile psihologului

Tudorica Andreea — Tue, 21 Jan 2020 13:48:51 +0000

Atunci când oamenii se distanțează de ei înșiși, își pierd individualitatea, armonia și dragostea pentru semenii lui și își activează automat un mecanism de reacție la ce se întâmplă în jurul lor, prin regrete, frici, mâhnire, invidie – adică un cumul de emoții negative care intoxică întreg corpul.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, suntem suma atenției noastre împărțite de când am fost mici până acum. Tot ce am văzut, gândit, auzit, gustat, mirosit, simțit, s-a adunat și cumulat în ce suntem azi. Cu toate acestea, atenția noastră a fost și este furată de exterior sau trimisă din noi spre exterior, iar aceasta este cel mai prețios lucru pe care un om îl are, deoarece ea poate fi direcționată, măsurată și disponibilă în orice cantitate dorită.

„Tot ce un om în societate trăiește este destinat să aibă atenția ridicată spre procesul de cumpărare / cheltuire / investiție, toate pe plan material. Nu vezi reclame cum să te vindeci singur, cum să înveți să înveți, cum să lucrezi mai puțin, cum să crești copii, cum să te vindeci de traume. Nu le vezi pentru că nimeni nu are interesul că tu să îți faci singur aceste lucruri. Tot ce vezi, prin toate simțurile tale, este o vânzare indirectă de bunuri și servicii, cu scopul de a-ți ușura viață. De a trăi mai confortabil și mai plăcut, dar neatent la tine, ci atent la ce ți se dă să faci sau ai putea avea nevoie. Plecând de la mirosurile când intri într-un magazin, portarul care te întâmpină, culorile produselor, mărimea reclamelor, materialele produselor, muzica din magazin, aranjarea lor pe raft, mărirea prețurilor ca să aibă de unde să bage Discount de preț, etichetarea colorată a unui produs, junk food-ul (mâncarea de carton) de peste tot însiropată cu sos pentru gust, prețuri imbatabile la produse efemere, servicii medicale cu medicamente la pachet, cosmetice chimice care distrug epiderma – toate folosesc reclamele abuzive care intră în subconștient și printr-un mecanism subliminal te fac să cumperi”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Prețul unei vieți confortabile

Cu toate acestea, specialistul afirmă că societatea consumeristă în care trăim ne ajută să ne dezvoltăm și să trăim mai bine. Să avem totul la botul calului și să nu mai facem efort să muncim pentru a obține. Însă fiecare alege cu ce și câtă atenție aruncă din el, deoarece atenția furată nu se recuperează vreodată.
„Moment de moment, atenția de la noi înșine este luată de tot ce se întâmplă în jur: știri, oameni care te apelează, situații la job, în familie, nevoi, comparații cu ce are altul și nu am eu. Tot ce îți atrage atenția și te-a influențat să faci, ai devenit toxic pentru tine și util pentru acel produs / serviciu. Repetându-se procesul, devii un mecanism de muncă și cheltuire pentru societatea unde trăiești. Intoxicația, cu toate lucrurile pe care le-am consumat fără să ne dezvoltăm (ca de exemplu: ziarele, tv, știri, radio, reclame, social media, video-uri sau filme amuzante), este răspândită în interiorul omului și aduce dereglări în comportament (frici, iritare, supărare, dezamăgiri). Toate reacțiile învățate în aceste exemple, sunt oferite și preluate de omul care le consumă, astfel mintea și emoția lui devin inapte să funcționeze prin discernământ, ci doar reacționând, în stil pavlovian, la evenimentele din jur”

7 metode să eviți intoxicarea inutilă și să redevii sănătos

1. Dacă îți pui în minte să mergi la magazin să iei doar ulei, cumpără doar ulei;
2. Consumă doar canalele sau știrile care te ajută – nu lăsa altceva să intre inutil în minte;
3. Ține emoția și mintea aproape de ce vrei, nu le hrăni cu ce nu au nevoie;
4. Stai între oamenii cu probleme, nu fugi de ei. Vei descoperi cum să nu ajungi ca ei;
5. Cântărește reacțiile tale, dacă nu îți fac ție sau altora bine, te-ai îndepărtat de natură;
6. Nu arunca mâncarea care expiră și cea care nu arată bine. Învață-te să o consumi diferit;
7. Stai mai mult între oameni care știu și experimentează, decât în cărți care pretind că știu.

Citește și:

Cum a apărut meditația și de ce trebuie să o luăm în serios?

Efectele bullying-ul asupra Generației Z și Alpha. Ce spun psihologii

Cum sabotăm fericirea noastră și a celor din jur? Opinia psihologului

5 metode să dăruiești și să te dăruiești de Sărbători. Ce spune psihologul

Tudorica Andreea — Wed, 11 Dec 2019 06:30:27 +0000

Aventurile de prin magazine, în luna Decembrie, duc la agitație și stres din cauza că putem fi, imaginar vorbind, judecați, că nu am dus cadouri de Crăciun sau de Sfântul Nicolae. Stăm și căutăm, stăm la cozi, nu suntem hotărâți, nu știu ce vom face de sărbători și toată aceste activități elimină energia vitală din om, devenind ostenit după ce trece „Luna Cadourilor”.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, de cele mai multe ori, oamenii intră mai obosiți și mai stresați în noul An decât în oricare altă lună din an, deoarece vor își concentrează toate energiile pentru a fi la înălțimea așteptărilor celorlalți.
„Programul social implementat mai ales de marile corporații, îl fac pe om să cumpere împotriva voinței sale, pentru că așa fac toți și el nu poate face diferit. Omul nu poate să nu cumpere cadouri în Decembrie. De ce nu cumpără și în alte luni din an la fel de mult oare? El uită să se ofere. El doar oferă lucruri materiale și crede că așa intră în inima omului căruia îi oferă. O astfel de abordare comportamentală, distanțează oamenii între ei. Din acest motiv, mulți ajung să rămână singuri, posomorati și triști în preajma sărbătorilor”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Oamenii doar mimează generozitatea

Totodată, specialistul afirmă că persoanele singure sunt exemplul viu al programărilor sociale în care au trăit. Ei nu s-au oferit pe ei, ci au oferit lucruri. Nu s-au exteriorizat, ci doar au mimat. Nu au fost sinceri, ci doar au jucat un rol superficial. „Exemplele comportamentului de Sărbători stă în însăși Scriptură noastră, unde acțiunile nu se fac pentru că le fac toți ceilalți, ci pentru că un anume Suflet din om, este dispus să muncească mai mult pentru alte Suflete din jur, fără să-i judece, ignore, mintă sau să le ascundă”, declară psihologul Alexandru Pleșea.

5 moduri prin care să dăruim și să ne dăruim de Sărbători

1. Oferă cu ambele mâini și cu privirea „ochi în ochi”. Nu gândi ce gândește celălalt. Oferă dinăuntru, orice oferi. Nu oferi cu interes.
2. Oferă cu un mesaj verbal, care vine nu din ce vrei tu ca acel om să aibă, ci din ce poți face tu pentru acel om să aibă. Doar dacă tu ești exemplu.
3. Oferă timpul tău, cu non judecată și altruism. Pune mâna și fă ceva pentru omul căruia îi dai timpul tău. Gătește-i, spală-i vasele, curăță-i pardoseală. Nu îi da doar haine sau jucării.
4. Dăruiește prin exemplul personal. Nu spune altora ce să facă, dacă tu nu ai făcut încă.
5. Uită-te la folosința unui dar, și mai puțin la valoarea lui. Dacă oferi o carte, oferă doar ce ai practicat tu din acea carte, nu ce crezi sau doar ți-a plăcut.

Citește și:

7 idei practice pentru a controla și a combate frica

Frica ne afectează corpul și ne ține departe de succes. Explicațiile psihologului

Cum să treci mai bine printr-o criză personală. Sfaturile psihologului

Omul normal se trezește cu alarma, omul cu planuri mari, nu!

Tudorica Andreea — Mon, 11 Nov 2019 12:00:48 +0000

Când ne trezim dimineața, ne dăm jos din pat, ne ducem la oglindă și începem rutina. În unele momente, avem gânduri vagi despre ce urmează să facem în următoarele ore, alteori ne plănuim la secundă evenimentele importante din ziua sau săptămâna respectivă, și căutăm să ne îndeplinim toate țintele propuse.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, cu cât este mai mare planul, cu atât mai repede sărim din pat. „De multe ori am observat că atunci când nu avem planuri mari, datul jos din pat, uneori este greoi, totuși, când avem un plan mai mare, datul jos din pat este rapid. Astfel, omul normal se trezește cu alarma ceasului, iar marii oameni de succes ai planetei au declarat în nenumărate rânduri că se trezesc fără alarmă. De ce? Pentru că au planuri mari. Alarma lor este fix planul.

Altfel spus, planurile îl trezesc pe om, îi trezesc, întâi de toate, conștiința de a acționa. Un alt obstacol este că omul se programează doar mental să se trezească, neprogramându-și emoțiile sau trupul fizic să-I susțină trezirea. Trezitul ușor, energic și bine-dispus dimineața se face în urma dorinței emoționale să realizeze un obiectiv (sau a pasiunii pentru ceva), și nu a unui gând față de obiectiv. Oricăruia dintre noi i s-a întâmplat ca atunci când trebuie să se trezească mai de dimineață decât de obicei pentru a lucra mai mult, trezitul devine mai greu. Aici avem două opțiuni, când sună alarma: ori ne uităm la ceas, închidem alarma și ne întoarcem înapoi sub plapumă, si visăm unde vrem să ajungem, cum, cu cine și în ce fel, sau, ne uităm la ceas, închidem alarma, sărim din pat și ne ducem să facem ceea ce visăm”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Exercițiu pentru primii pași ai dimineții: stabilirea intențiilor (planului)

1. Plănuiește emoțional și mental ce vrei sa faci, ce plan ai.

2. Stabilește-ți intenția, cum vrei să te simți, unde vrei să fii, și când vrei să obții scopul. 3. Pune emoție (pasiune) să realizezi, iar gândurile vor găsi soluții.

3. Dacă sunt implicați alți oameni, stabilește-ți intenția privind genul de interacțiune și emoție pe care vrei sa o ai cu ei. Poate că vrei să te distrezi, să înveți ceva nou, să fii productiv, să te simti linistit, să fii fericit sau îndragostit, să te simți respectat, să fii calm și de folos sau să te simți legat de alții.

4. Creează un film mental care să arate cum vei fi în acea situație viitoare. Observă prin ce treci în acea situație o dată ce ți-ai stabilit intentia. Ce auzi…? Ce iți spui…? Ce vezi…? Ce simți…?

„În concluzie, trezitul cu alarmă este greoi, nesatisfăcător și derutant, pentru că oprește artificial funcțiile în om și mărește șansa spre nerealizarea obiectivelor. Trezitul din pasiunea și dorința de realizare a unui lucru, aduce naturelețea și armonia trezitului dis de dimineață, evitându-se riscul de îmbolnăvire fizică sau mentală în viitor”, conchide psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

Citește și:

CUM ÎNVĂȚĂM EFICIENT? EXPLICAȚIILE PSIHOLOGULUI

CUM SĂ TRECI MAI BINE PRINTR-O CRIZĂ PERSONALĂ. SFATURILE PSIHOLOGULUI

CINE NE SABOTEAZĂ IMAGINEA DE SINE? EXPLICAȚIILE PSIHOLOGULUI

Ce poți face cu bunul simț într-o lume „rece”? Explicațiile psihologului

Tudorica Andreea — Tue, 08 Oct 2019 09:00:47 +0000

Natura lucrurilor este dată de interpretările omului, iar principiile noastre, poftele, dorințele, plăcerile, senzațiile, toate au caracter schimbător în funcție de interese. Mai mult decât atât, bunul simț este o stare a sufletului, trupului îi aparțin senzațiile și poftele, iar minții, inteligența.

În opinia psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, lucrurile fizice nu sunt date să atingă sufletul, acestea fiind în afara lui și rămân neclintite, pentru că lucrurile nu au simțăminte; însă oamenii și le atribuie prin atașament și le dau viață, iar interiorul omului devine sensibil și schimbător când lucrurile se strică sau dispar. Acest fapt înțeles ar salva mulți oameni de la depresie și anxietate.

„Zâmbetul, recunoștința și răbdarea sunt atributele bunul simț, iar cu ele putem pleca la orice drum în viață. Ele conduc omul prin toate obstacolele, furtunile, dezamăgirile. Ele sunt ca un extra-organ pe care noi trebuie să-l purtăm cu noi. Prin ele experimentăm liniștea vieții fără să mai fim tulburați de orice furtună din exterior. Astfel, mintea rămâne curată, limpede și atentă la ce are în față, nu la ce este în depărtare. Bunul simț, acest limbaj al sufletului crește până la ultima suflare, e o virtute care se dezvoltă doar din voință proprie. Bunul simț ne lipsește când suntem nemulțumiti. Observăm că toți suntem în căutare de o casă mai mare, o mașină mai mare, un job mai bine plătit, bani mai mulți, și lucrurile exterioare nu se vor sfârși niciodată, însă semnul care ne arată cât de mult bun simț avem, este în modestia și mulțumirea interioară și atunci când le avem și atunci când le pierdem, astfel rămânem imperturbabili”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Bunul simț este forma prin care omul se depășește pe el însuși

Răbdarea este o formă de bun simț pe care o experimentăm mai mult decât altele. Ea susține cauza dragostei pentru ceilalți, oferă timp și ajută la deschiderea inimilor și minților celor care o experimentează.

„Noi, oamenii, existăm unii pentru alții și bunul simț se observă când răbdăm pe cel de aproape, când îl ajutăm, când îi facem dreptate, când simțim ce simte el. Toți oamenii fac rău la un moment dat, de multe ori fără voie, răul fiind interpretat de către cei care nu înțeleg situația, iar aici gândește-te un pic, mulți s-au dușmănit, s-au bănuit, s-au înșelat, urât, luptat și toți și-au găsit sfârșitul, ajungând cenușă, așa sfatul meu pentru voi este să ne liniștim un pic și să oferim bunul simț sufletului nostru, cât și sufletului celor din jur, că doar toți venim din aceeași Sursă”, conchide psihologul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.

Cum ne afectează emoțional, mental și fizic surplusul de grăsime?

Tudorica Andreea — Thu, 18 Apr 2019 09:00:50 +0000

Funcțiile omului sunt cuprinse din trăsură, cai, vizitiu și stăpân. Doar stăpânul din om poate face ca omul să slăbească sau să elimine grăsimea.

“În această metaforă, vizitiul trăsurii este inteligența noastră, știe unde vrea să ajungă trăsura – corpul nostru. Însă cu cât mai grea e trăsura, cu atât mai anevoios este și drumul. Caii sunt emoțiile noastre, ei trag trupul în direcțiile dorite, spre realizări, împliniri, satisfacții. Vizitiul are abilitatea de a ne drămui viață prin pădurea urbană. Oricât de puternici sunt caii – curajoase emoțiile noastre, vizitiul – deștept, inteligent și creativ, ambii se vor confruntă cu greutatea trăsurii, a corpului nostru: Osiile neunse, bagaje în plus, rugină, lipsa curățeniei din ea, articulațiile, și așa mai departe. Aici apare Stăpânul, cel care a comandat trăsura, a cumpărat caii și a angajat vizitiul să lucreze. Stăpânul este Voință și Cunoașterea ta despre ține și toate”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Mai mult decât atât, specialistul afirmă că “trăsura” sau corpul nostru este afectat de grăsime doar în timp, prin:

– Sistemul cardiovascular care trebuie să lucreze sub presiune și un timp mai îndelungat – probleme vasculare.
– Plămânii lucrează mai greu să pompeze aerul – probleme respiratorii.
– Sistemul endocrin are de furcă constant cu procesarea dulciurilor – probleme hormonale.
– Arterele sunt mai încărcate și nu mai pompează sânge, în mod natural, spre inima.
– Pancreasul suferă de la orice dulce. În timp, apare diabetul, iar pancreasul nu se poate înlocui. Donatori sunt foarte rar
– Grăsimea intră și în creier, apar atacurile cerebrale, deficiență de somn, depresia și toate afectează FIZIC creierul, mintea, rațiunea.
– Oasele, coloana, spatele, genunchii, încheieturile – suferă de la lipsa de nutrienți din corp, în special calciu.
– Simțurile dau rateuri. Nu mai simțim plăcerea unui masaj, unei melodii, îmbrățișări.

Citește continuarea AICI