Rețetă BOMBONELE VITAMINIZANTE:

– 3 linguri fulgi de migdale sau caju
– 3 linguri fulgi de ovaz
– 3 lingurite fulgi de cocos
– 2 lingurite miere de albine pentru omogenizarea ingredientelor.

Cantitatea de miere de albine variaza in functie de textura acesteia. Mierea are rolul de a imprieteni ingredientele si de a le transforma intr- o masa usor de modelat… bilute sau batonase. La aceasta compozitie se poate adauga vestita pudră de roșcove, precum si scortisoara… Si, iata, cum avem portie dubla de sanatate…

Se orneaza cu fulgi de cocos sau, dupa gust si preferinta, se pot folosi fulgii de migdale, pudra de roscove, pudra de fistic. Asteptam impresii!!! Sa aveti pofta buna, cu sanatate!

Mod de preparare mousse de ciocolata:

Ce este mit şi ce este realitate în problema nutriţiei, într-o lume sufocată de diete şi cure de slăbire ţinute după ureche? Care sunt alimentele care ne redau tonusul şi o stare emoţională bună şi care sunt cei mai mari duşmani alimentari ai organismului nostru? Cum tratăm însă nu doar boala, ci şi cauzele ei? Care este alimentaţia ideală pentru copii, dar şi pentru viitoarele mămici? Ce facem când, după ce am ţinut o dietă, acumulăm şi mai multe kilograme? Renunţăm sau cerem ajutorul potrivit, omului potrivit? Cât de important este micul dejun în viața unui om?

Nutriționistul Alina Stoica a răspuns acestor dileme cu care ne contruntăm nu de puţine ori. 

”Micul dejun… o masă importantă sau nu? Ne place să mâncam mic dejun sau  ne bucurăm de merdenelele de la colț de stradă?

În mod frecvent avem imaginea unor tineri alergând cu un covrig în mână, bucuroși ca au bifat și acest mic dejun, în fuga către nicaieri. Dar este o imagine a unor oameni care au nevoie de resurse pentru a susține activitatea desfăsurata in prima parte a zilei, pana la masa de pranz care va fi luata tot in viteza, caci nu este timp alocat relaxarii, iar mancarea este adesea o component periferica a calcularorului, a telefonului.

Performanța trebuie sustinuta de o alimentatie echilibrata, variata, care sa sustina tipul de activitate desfășurată. Dacă am merge la antrenamente zilnic cate 8 ore cu siguranta am fi interesati de ceea ce ar trebui sa mancam pentru a dezvolta masa musculara, dar ce mancam zilnic pentru a sustine activitatea creierului?

În cazul in care micul dejun nu este structurat sa sustina activitatea fiecaruia dintre noi, organismal acceseaza rezervele proprii, dar consumul in mod constant al acestora presupune instalarea sindromului de oboseala cronica.

Așadar ai grijă ce oferi creierului tău zi de zi!”, este sfatul Alinei Stoica.

Propuneri de mic dejun:

8 oua de prepelita sau 2 oua de gaina – scrambled/ fierte/ omleta,

castravete, rosii, ardei gras

Iaurt, 2 lingurite de seminte de canepa, 2 lingurite seminte de chia

Sardine, lamaie, ardei gras, castravete

Porridge de ovaz, lapte de migdale, scortisoara, stafide

Bruschete cu rosii, busuioc, avocado, 1-2 felii paine integrala

Chefir de capra, 2 lingurite seminte de canepa, 2 lingurite seminte de susan

Tartine cu somon, ardei gras, castravete, rosii

Budinca de chia cu lapte de migdale, scortisoara, afine

Iaurt, 2 lingurite seminte de susan, 2 lingurite seminte de in

Branza de capra, rosii, ardei gras, castravete

Ficat de cod, lamaie, ardei gras, castravete

Mozzarella, rosii, ardei gras, castravete

fructe proaspete, oleaginoase ( nuci, caju, migdale, alune de padure)

Smoothie:

* afine, zmeura, mure, 1 lingurita seminte de chia

* piersici, caise, mango

* pepene galben, seminte de canepa

* avocado, zmeura, afine, 1 lingurite seminte de canepa

*banana, para, 1 lingurita seminte de canepa, 2 lingurite goji

* sfecla rosie, telina, apio, patrunjel verde, morcov

*morcov, pastarnac, radacina de patrunjel, lime

* afine, capsuni, mure, zmeura – la alegere

* capsuni, mango, ananas

* pepene galben, piersici, mango

* afine, zmeura, banana, mango

* banana, lapte de cocos, stafide, curmale

* smochine, lapte de orez/ quinoa, banana

* piersici, kiwi, mango

Citește și:

Când auzim de prepararea unui smoothie, totul apare așa ca o notă de răsfăț, de bucurie, dar trebuie să vizăm în partea de sănătate. Care este rolul terapeutic al unui smoothie și cand poate fi introdus în consumul nostrul zilnic?

Alina Stoica ne povestește și despre situațiile în care putem înlocui un mic dejun cu un smoothie sau cu un fresh de legume și de fructe. În plus, îl putem consuma și înainte, dar  și după antrenamentele sportive, însă merge și pe post de  gustare între mesele principale.

” Dacă ne gândim la compoziția unui smoothie, aici este importantă varietatea, astfel încât să puteam aveam energie, să aducem nutrienți benefici corpului noștri. Smoothie-urile pot fi pregătite din fructe sau din legume, dar este de preferat să le separăm ca și ingrediente, să nu mergem pe un singur smoothie în care să înglobăm toate alimentele pe care le avem în casă. Este mai important să mergem pe simplicate, gusturi cât mai naturale  și o asociere de ingrediente câ mai simple” , ne explică Alina, secretul preparării.

Cum pregătim un smoothie de calitate

”În momentul în care pregătim un shoothie  acolo ramâne fructul integral, cu tot cu pulpă, cu tot cu coajă, cu toate ingredientele de bază. În momentul în care pregătim sucul depinde  mult de aparatul pe care îl folosim. Aparate cu presare la rece, presarea este mult mai efienta, dar sunt și aparate de stors sucuri cu viteza mai mare care aduce un aport de energie, dar mai puțin nutrienți. În plus, este important ce textură prefera fiecare dintre noi. Smoothi-urile  au o texturî mai groasă, gen piure și nu toată lumea este într-o stare de confort să consume așa ceva dimineața. În schimb, sucurile pot fi preferate și pot fi acceptate mai ușor și de copii și de adulci. Dar, dacă ne dorim să aducem un plus de calorii și de energie, este bine să optăm pentru smoothie”, ne explică Alina Stoica.

Pielea, organul-oglindă al sănătății

Așadar, susține Alina Stoica pielea este organul-oglindă al sănătății noastre interioare și, ori de câte ori privim pe cineva trebuie să-i vedem textura pielii, elasticitatea acesteia și, în special la nivelul feței se observă calitatea și cantitatea de mâncare și modul în care influențează fiecare organ în parte.

”Fiecare zonă de pe fața noastră simbolizează o disfuncționalitate la nivel de organe. Partea superioară a frunții este specifică pentru intestinul subțire, pomeții includ și dezechilibre la nivelul plămânilor, tot ce înseamnă partea de acneee dezvoltată deasupra sprâncenelor  înseamnă un dezechilibru al inimii, ficatul este simbolizat și este pe partea exterioară a frunții,  partea inferioară a bărbiei este partea hormonală. Fiecare semn pe pielea noastră- fie că vorbim de dermatite de contact, dermatite atopice, psoriazis, orice se dezvoltă la nivelul pielii noastre- are o semnificație și în farfuria noastră.

Atunci este foarte important să facem o legătură între ceea ce mâncăm, adică alimentele benefice, dar și ceea ce poate fi privit ca fiind otravă pentru părul nostru”, susține nutriționistul.

În plus, susține Alina Stoica calitatea firului de păr și patul  unghial oferă informații cu privire la calitatea alimentelor, dar și despre felul în care le asimilăm. Aceasta ne sfîtuiește să nu tratăm pe bucățele- azi ficatul, mâine plămânii, poimâine inima- ci, dimpotrivă să tratăm întreg organismul pentru că, altfel pe termen lung nu avem decât de pierdut. Așadar, mare atenție la piele! Poate să spună multe despre sănătatea noastră!

Citește și:

(VIDEO) ALIMENTAȚIA DE TOAMNĂ. SFATUL NUTRIȚIONISTULUI ȘI MESELE IDEALE

“Într-adevăr, în această perioadă trebuie să ne raportăm la alimentaţia sezonieră şi să privim puţin la nivelul structurii noastre celulare. Cum ne adaptăm organismul la schimbările de temperatură umiditate şi presiune?  La o scădere mai mare de temperatură, punem o haină în plus pentru a nu simţi frigul. Însă, mai intervin foarte multe schimbări la nivel celular şi atunci este important ca alimentaţia să fie structurată pentru a preveni astfel de dezechilibre ce pot apărea. Acesta este şi contextul în care se dezvoltă deficienţe imunitare şi respiratorii la copii, cât şi la adulţi. Acestea apar în special toamna şi primăvara, când există aceste oscilaţii de temperatură şi umiditate. Este foarte important ca în acest sezon să consumăm alimente de culori, structuri şi forme diferite pentru a oferi  organismului nutrienţii necesari pentru o bună funcţionare.

Mă refer în special la bogăţiile toamnei: prune, mere, struguri, pere, dovleacul care poate fi consumat copt sau cremă. Fiecare ingredient are are un rol terapeutic  şi atunci este important ca meniul zilnic să conţină toţi macronutrienţii, proteine, glucide şi lipide, dar structurate în funcţie de nevoile individuale, raportate la vârstă, program de lucru şi activitate.

Este recomandat ca în această perioadă să consumăm alimente cu un conţinut mai mare de grăsimi, grăsimi sănătoase. Nicidecum gogoşi, merdenele şi brioşe. Introducem grăsimi din peşte gras, avocado, nuci, caju, migdale, alune de pădure crude, nesărate şi nepregătite termic. Aşa vom ţine sub control şi sebumul, această grăsime de protecţie de la nivelul pileii, evitând senzaţia de piele uscată şi lipsa de elasticitate. Se ştie că schimbările de temperatură afectează şi cel mai mare organ al nostru, pielea“, a precizat Alina.

Un meniu adecvat acestei perioade împărţit la cele 3 mese pe zi ar suna cam aşa: 

 Pentru micul dejun. Este foarte important să vizualizăm rolul acestuia în contextul  în care acesta coordonează şi prima activitate din prima parte a zilei, concentrarea. Organul pe care îl folosim este creierul şi el trebuie susţinut prin aportul de alimente pe care îl avem.

Ca şi variante putem opta pentru avocado cu bruschete, pâine integrală, măsline, roşii, guacamole, seminţe şi rodie. Altă variantă poate consta în produse lactate, iaurt, sana, lapte bătut, chefir sau brânzeturi asociate cu legume. Putem consuma şi ouă fierte sau omletă, budincă de quinoa cu lapte şi migdale, fructe coapte sau proaspete sub formă de smoothie. Dacă mai simţim nevoia, la o oră şi jumătate după micul dejun, putem lua o gustare sub forma unui fruct de mărimea unei mingii de tenis, ca reper pentru cantitatea de fructe introdusă.

Pentru masa de prânz. Aici putem să alternăm produse pe bază din carne, peşte, lactate, cereale  integrale sub formă de quinoa, paste integrale, pregătite cu legume sau sosuri din roşii, dar fără a le prăji. Peştele şi carnea pot fi pregătite la cuptor, abur sau pe grătar. Alături, putem servi  salate, legume la cuptor sau  sotate,  piureuri.  Acestea vor fi în cantitate dublă faţă de produsul de bază.

Pentru masa de seară. Aceasta poate fi reprezentată de supe, salate, soteuri de legume. Trebuie să fie o masă simplă şi uşoară bazată cât mai mult pe legume verzi care să susţină procesul de regenerare pe timpul nopţii. La finalul zilei trebuie să avem o bucurie şi o armonie între trup şi suflet creând o stare de energie pe care dorim să o regăsim zi de zi. Sunt foarte multe persoane care stau în permanenţă  într-o stare de oboseală,  dar nu fac nimic pentru a schimba ceva în regimul alimentar. Apelează la magazinele cu profil naturist pentru a găsi o soluţie şi nu văd că de fapt, soluţia este în ceea ce punem pe farfurie. Meniul zilei trebuie să  ţină cont de activitatea personală şi  să nu omitem  hidratarea . Aportul de apă se calculează în funcţie de greutatea individuală ( greutatea înmulţită cu 0,04). Acesta este aportul de apă pe care să-l avem zilnic, consumând câte un pahar de apă din oră în oră pe toată durata zilei.

O reţetă simplă de smoothie pentru imunitate recomandată  adulţilor dar şi copiilor.

Ingrediente:

Ananas, ghimbir, lime, caju, seminţe de cânepă. Punem ingredientele într-un blender împreună cu un pahar de apă, pentru varianta mai lichidă şi decorăm, după preferinţă cu frunze de mentă, busuioc sau fructe deshidratate.

Citește și:

„Esențial” înseamnă că organismul nu poate produce singur acești compuși, ci are nevoie să îi preia din dietă sau din suplimente alimentare. Aportul regulat și adecvat de acizi grași omega-3 și omega-6 este esențial pentru dezvoltarea creierului, funcționarea sistemului imunitar și reglarea tensiunii arteriale.

Acizii grași sunt esențiali pentru toate funcțiile organismului. Creierul, mușchii, sistemul circulator și respirator, pielea depind de ei. Omega-3 și omega-6 sunt acizi grași esențiali. „Esențial” înseamnă că organismul nu poate produce singur acești compuși, ci are nevoie să îi preia din dietă sau din suplimente alimentare. Aportul regulat și adecvat de acizi grași omega-3 și omega-6 este esențial pentru dezvoltarea creierului, funcționarea sistemului imunitar și reglarea tensiunii arteriale.

Înainte de revoluția industrială, dieta oamenilor conținea cei doi acizi grași în proporții aproximativ egale. În ultimii 40-50 de ani, dieta a suferit schimbări majore. În consecință, în prezent se consumă o cantitate mare de alimente procesate și uleiuri vegetale, cum sunt cele de floarea-soarelui, de soia, de porumb, care conțin până la 80% omega-6 și foarte puțin spre deloc omega-3. Aportul atât de crescut de acizi grași omega-6 se datorează și hranei consumate de animalele a căror carne o mâncăm. Chiar și peștele de crescătorie conține cantități substanțiale de acizi grași omega-6.

Predominarea acizilor grași omega-6 în dietă poate contribui la diferite probleme de sănătate. Cei mai mulți dintre noi, din păcate, avem dieta bogată în omega-6 – de cele mai multe ori, fără să știm aceasta. În prezent, raportul dintre omega-6 și omega-3 se situează între 10:1 și 20:1. Aceasta înseamnă că noi consumăm de până la 20 de ori mai mulți acizi grași omega-6 decât omega-3. Raportul optim se află sub 5:1.

Starea cronică de inflamație din organism explică de ce multe persoane dezvoltă probleme articulare, boli cardiovasculare, diabet de tip 2, boli renale și obezitate. Un procent mai mare de 5:1 mărește durata și intensitatea reacției inflamatorii în organism, constituind astfel un risc pentru dezvoltarea afecțiunilor mai sus menționate. Echilibrarea balanței dintre omega-6 și omega-3 reprezintă una dintre cheile îmbunătățirii sănătății, contribuind la reducerea riscului de boli cronice.

Acizii grași omega-9 susțin sănătatea vaselor de sânge și a inimii prin creșterea gradului de flexibilitate a membranei hematiilor și contribuie la reglarea nivelelor glicemiei.

Cercetătorii de la Universitatea din Oslo au urmărit comportamentul șobolanilor și le-au analizat procesele biochimice cerebrale. Rezultatele au arătat o îmbunătățire semnificativă a comportamentului de tip ADHD în urma administrării de acizi grași omega-3.

Multe alte studii științifice au demonstrat efectele pozitive ale suplimentării cu acizi grași omega-3:

– reduc nivelul de lipide din sânge și tensiunea arterială;

– mențin elasticitatea vaselor de sânge;

– îmbunătățesc activitatea cerebrală;

– stimulează producerea de serotonină, ameliorând stările de depresie;

– neutralizează reacțiile inflamatorii de la nivelul celulelor nervoase și al vaselor de sânge;

– cresc elasticitatea membranelor celulare.

Pentru a preveni apariția inflamației și dezvoltarea bolilor cardiovasculare, soluția constă în creșterea aportului de acizi grași omega-3 și omega-9 concomitent cu reducerea aportului de acizi grași omega-6. Simpla reducere a aportului de omega-6 nu este suficientă.

Este important și să ne asigurăm că suplimentele alimentare pentru care optăm provin dintr-o sursă bună și că sunt ambalate și depozitate corespunzător. Astfel, sursa acizilor grași omega-3 trebuie să fie reprezentată de peștele gras, de apă rece, fie de captură, fie crescut special pentru aceasta. Apoi, uleiul trebuie să fie ambalat în sticle închise la culoare și să nu conțină aditivi de sinteză.

Hrișcă cu nuci, stafide si coacaze – un mic dejun sanatos. Ce altceva ți-ai mai dori într-o dimineață de octombrie? Pentru că, de obicei mâncăm pe fugă, vă propun să încercați rețeta de mai jos. Este consistentă, se prepară repede și este delicioasă!

Hrisca cu nuci, stafide si coacaze