Sunt terapeut care lucrează cu oamenii care au de-a face cu anxietatea. Cu ani în urmă, un psiholog mi-a schimbat viața când mă confruntam cu o stare de anxietate. Dar iată ce știu acum: psihologul nu mi-a schimbat viața într-o singură ședință. Ceea ce a făcut a fost să-mi ofere o privire asupra a ceea ce pot să pun în practică.

Am ales modul în care să interacționez cu anxietatea mea. Cele mai bune „unelte” pentru a gestiona anxietatea au nevoie de o astfel de abordare (de a înțelege de ce ești anxios) și practică ( să alegi cum interacționezi cu anxietatea). Iată ce fel de „unelte” am ales eu pentru a gestiona anxietatea:

Dă-i un nume ca s-o îmblânzești

O practică obișnuită de psihologie, popularizată de dr. Dan Siegel, „dă-i un nume ca s-o îmblânzești” te solicită să înțelegi mesajul care se află dincolo de anxietate ca să o combați. Cheia este să o înțelegi. Ești îngrijorat că vei dezamăgi pe cineva sau că vei fi repins? Ești îngrijorat să nu te îmbolnăvești? Dă-i un nume acestei frici și „poveștii îngrijorătoare” în care crezi.

Nu-ți face griji singur

Un indicator de marcă ce îți arată că ești anxios este momentul în care începi să-i pierzi perspectiva. Dacă o împărtpșești cuica asta s-ar putea să te ajute să înțelegi mesajul din spatele stării tale de anxietate. Ca să fiu cât mai simplu, poți suna un prieten în care ai încredere sau psihologul. Dacă niciuna din astea nu este o opțiune la îndemână, atunci notează într-un jurnal. Scrie până obții puțină limpezime.

Dă-i o altă dimensiune

Definiția mea preferată pentru anxietate este dată de autorul și psihologul Sissy Goff, care spunea: „Anxietatea  este o supraestimare a probmele și o subestimare a ta”. Subtextul anxietății este de obicei: „Nu o pot gestiona dacă se întâmplă”. Amintește-ți că te poți ocupa de lucrurile grave. Asta ar putea să pară contraintuitiv la început, dar încearcă să-ți amintești de lucrurile grave prin care ai mai trecut înainte. Poți gestiona anxietatea. Poți trece și peste asta.

Testează realitatea gândurilor tale anxioase

Anxietatea te păcălește pentru că deseori este doar micul nucleu al unui adevăr plauzibil care-ți împiedică atenția. Apoi, se face ditamai bolovanul. Povestește cu voce tare de ce ești anxios, și compară cu realitatea. Cerne-ți gândurile. Ce se bazează pe o realitate observabilă? Și ce nu?

Nu i te împotrivi

Nu încerca să te gândești la elefanți acum. Părerea mea că tu tocmai ți-ai închipuit un elefant acum, așa-i? În același mod, nici să încerci să nu mai fii anxios nu funcționează. Ceea ce tu i te împotrivești, persistă. Anxietatea este copleșitoare, fără îndoială, dar în loc să i te împotrivești, încearcă să o conștientizezi și să o accepți. Acceptând că ești anxios îți permite să mergi mai departe. Gândește-te ca și cum ar fi vorba de nori care-ți trec pe deasupra capului. Nu-i trage în jos. Fii conștient că ei există. Acceptă că te simți anxios, și apoi fă ceea ce aveai de făcut oricum.

Așteaptă-te la ea

Parte din a slăbi puterea anxietății este să te aștepți la ea. Mă uit la ceas și îmi spun: „Chiar la timp!”, când apar gânduri anxioase predictibile. Când te împrietenești cu gândurile anxioase, ele devin mai puțin amenințătoare, și ironic, cu cât mai mult le accepți, cu atât mai puțin vor apărea în final.

Încearcă să-ți înțelegi creierul

Când ești cu adevărat anxios, te afli în partea emoțională a creierului care atrage răspunsul de tipul luptă/pleacă/îngheață. Acest tip de răspuns este un instinct important de supraviețuire, dar nu este de ajutor când este atras de anxietate. Când ești acasă și ai o stare de anxietate, reacționând ca și cum este o amenințare când de fapt nu este, este un semn că instinctul de supraviețuire a fost activat fără a fi nevoie de el. Creierul crede că este un animal uriaș, când de fapt nu este.

Revino la lucrurile tale preferate.

Când ești anxios, uiți de lucrurile simple pe care le iubești – scriitorul preferat, speaker, de cartea preferată, de vreu motto, film sau chiar rețetă de gătit. Ajută-ți creierul să-și amintească faptul că te afli în siguranță înconjurându-te cu lucruri familare care te fac să te simți bine.

Fii activ

Exercițiile fizice ajută la înlăturarea stresului din organism. Orice tip de mișcare, mai intensă sau mai puțin intensă, poate ajuta.

Am fost mai anxioasă în ultima vreme. Poate că și tu ai fost. Când ești anxios, ai nevoie de o privire asupra „poveștii îngrijorătoare” de care te-ai agățat. Împărtășește-o cuiva.

Practică exercițiul de gestionare a anxietății. Nu i te împotrivi. Fă-i cu mâna. Înconjoară-te de lucruri familiare și fii activ. Nu uita, ești mai capabil decât crezi.

Un text de Alina Măzărean

Astfel, timpul, atenția, gândurile și acțiunile orientate către teama de pandemie sunt manifestarea energiei noastre vitale, de zi cu zi. Cantitatea de efort pe care o investim în a ține viu acest aspect din noi, duce în timp la epuizare și ne face să ne pierdem concentrarea, răbdarea, ne poate provoca insomnii, oboseală cronică, dereglări digestive, tendința de a ne închide în noi, de a ne izola, atacuri de panică sau chiar depresie.

În opinia psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), toate aceste reacții vin odată cu alegerea noastră (conștientă sau nu) de a păstra conexiunea vie cu toate senzațiile, gândurile și trăirile care vin la pachet cu frica, îngrijorarea sau nesiguranța. „Frica are putere doar în măsura în care alegem să i-o oferim noi.

Dacă alegem să oprim alimentarea fricilor și să ne concentrăm pe lucrurile pozitive, atunci aceasta își va epuiza resursele iar impactul ei asupra noastră va scădea considerabil. Frica este ca bateria telefonului. O alimentăm prin a băga telefonul în priză. Cu cât stă mai mult conectată la curent, cu atât mai mult se va încărca și va păstra aprinsă sursa anxietății noastre (telefonul). Dacă, dintr-un motiv oarecare, ar primi o tensiune mult mai mare decât cea normal, ni s-ar prăji atât bateria cât și telefonul. Din momentul în care decidem să scoatem telefonul din priză și să epuizăm resursele bateriei, aceasta va rămâne fără putere și în final va înceta să ne controleze”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Cei dragi mie sunt răspândiți în întreaga lume. Nu sunt interesată să fiu la curent cu noutățile din orașul și țara mea, dar încerc să aflu ce se întâmplă și în orașele în care se află cei pe care îi iubesc. Să stau acasă și să-mi fac griji pentru cei pe care îi iubesc este un factor de stres pentru mulți oameni, mai ales dacă munca lor necesită prezența lor în mijlocul crizei în timp ce noi suntem blocați în case. Îmi dă un sentiment de neajutorare.

Recent, m-am surprins agitându-mă prin casă și scrolând nervoasă pe telefon în timp ce așteptam mesaje care să-mi mai scadă din anxietate. Am crescut frustrată fiind să fiu blocată, închisă în casă, și atunci am realizat că acest comportament al meu are un model familiar.

Câinele meu are o tendință de anxietate cauzată de despărțire. A fost un proces lung să-l fac să fie confortabil cu singurătatea și să găsesc moduri pozitive pentru a-l reasigura că la finalul zilei vin acasă. Câteva din aceste tactici mi-au fost benefice acum în timpul izolării.

Găsește moduri sănătoase de a-ți canaliza frustrarea și teama

Unul dintre cele mai proaste răspunsuri ale câinelui meu în combaterea anxietății sale a fost distrugerea. Avea jucării, dar nu făcea nicio discriminarea atuncu când voia să distrugă ceva – la cablurile laptopului până la ochelari de soare, haine, și chiar jumătate de covor. Nu o făcea pentru că era pus pe pozne. Pur și simplu încerca să-și destragă atenția de la această anxitate.

În perioade de stres, și eu am unele apucături distructive. Nu mănânc și nu fac sport. Stau cu orele pe Netflix. Petrec prea mult pe conturile de social media, îmi construiesc scenarii negative și dorm până târziu. Toate aceste lucruri compromit capacitățile mele emoționale de a gândi și de a reacționa calm.

Pentru a pune capăt comportamentelor distructive ale câinelui meu, am găsit chestiuni pozitive care să le înlocuiască. Iar pentru a-l combate pe al meu, am făcut același lucru.

Să fiu blocată în casă înseamnă că este foarte ușor să arunci rutina afară pe geam/ Am încercat să nu fac asta. De la respectarea programului de mese și de sport până la perfecționarea unor noi rețete, curățenie în casă, citit și lucrat de acasă. Când simt chemarea aceea anxioasă și distructivă, iau un moment de pauză, respir și mă concentrez din nou asupra a ceva sănătos.

Este OK să exprimi ceea ce simți

Când ajungeam acasă la finalul zilei, câinele meu nu avea nicio problemă să-mi prezinte jucăriile, să latre de bucurie și să facă toate giumbușlucurile pentru a-mi arăta cât de fericit este că am venit.

Mă simt vinovată că încerc să-mi ascund anxietatea pretinzând că lucrurile care se întâmplă nu mă afectează, dar asta nu face nimic altceva decât să conducă la o spirală și mai abruptă a gândurilor anxioase. Am descoperit că asumându-mi și numindu-mi sentimentele de îngrijorae, anxietate și frustrare i-a ajutat ăe cei pe care îi iubesc să-și împărtășească sentimentele fără ca vreunul dintre noi să se simtă vinovat.

Repetă o afirmație zilnic

Cel mai bun sfat pe care l-am primit ca să-mi ajut câinele să înțeleagă că nu a fost abandonat a fost să folosesc propoziții repetitive. Când plecam de acasă îi spuneam „Mă întorc repede”, iar când ajungeam acasă, spuneam „Sunt acasă”. În scurt timp, când mă vedea că mă pregătesc să plec, în loc să se panicheze, se așeza la locul lui și aștepta tăbdător. A devenit o rutină pentru el. A dat un înțeles cuvintelor mele, și l-a ajutat să-și calmeze comportamentul. Bine, i-am mai dat și câte o recompensă din când în când.

În timp ce scrolam printre postări de pe Instagram, am dat peste următoarea afirmație: „Nu ești blocată în casă, ci te afli în siguranță acasă”. Chiar mi-a atins o coardă. Acum, când încep să mă simt puțin cam închisă și cam ca într-o capcană, învăț să mă calmez și să înlouiesc gândurile anxioase cu „sunt în siguranță”.

Înlocuind astfel frustrarea și pierderea cu siguranța – mea și a celor din jur – a început totul să-mi fie mai ușor. Bine, am mai mâncat și o prăjitură din când în când.

Un text de Sonia Teodorescu

Multe lucruri te pot face să te simți temător, dar acum, s-ar putea să trecem prin acest sentiment mai mult decât de obicei. Este important să nu-ți permiți să stai în stare de alertă. Una dintre cele mai importante cauze este că teama poate pune stăpânire pe sistemul tău imunitar.

Potrivit dicționarului Cambridge, teama este definită ca „un sentiment sau gând neplăcut pe care-l ai atunci când ești speriat sau îngrijorat de ceva periculos, dureros sau rău care se întâmplă sau s-ar putea întâmpla”. Această definiție include posibilitatea a ceva „ce s-ar putea întâmpla”. Nu este vorba numai despre amenințări tangibile, ci și de posibilitatea unei amenințări.

Uneori, îmi proiectez temerile în viitor. Trec prin sentimentul de teamă când pisica sare în curte și pe stradă trec mașini. Aceasta este o frică tangibilă. Dar, trec prin sentimentul de teamă și când aud că economia se prăbușește și mă întreb  dacă rămân fără serviciu și nu mai pot plăti ratele. Dacă odată lucrurile revenite la normal, oamenii nu-și vor mai permite serviciile firmei la care lucrez, dacă trebuie să ne strângem lucrurile și să închidem firma definitiv.

Acesta este momentul când frica se transformă în anxietate.  Anticipez ceea ce s-ar putea întâmpla.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în mod științific, cam asta se întâmplă atunci când avem sentimentul de teamă: „Creierul nostru (hipocampul și cortexul prefrontal) evaluează amenințarea, care determină glandele suprarenale (localizate deasupra rinichilor) să elibereze hormoni, printre care și cel mai popular, cortizolul. Acesta mărește cantitatea de zahăr din vasele de sânge și suprimă sistemele digestiv și reproductiv. De asemenea, scade numprul de limfocite, un tip de celule albe din sânge, care sunt cele mai bune prietene ale sistemului imunitar. Celulele albe din sânge și anticorpii comunică între ei pentru a se multiplica și a lupta cu virusurile”.

Cu toții suntem conștienți de germeni și virusuri care ne pot îmbolnăvi. Pentru a-i combate, stăm la doi metri distanță de oameni, purtăm măști și mănuși în public, ne spălăm de multe ori pe mâini și ne dezinfectăm și evităm întâlnirile și adunările cu mai mulți oameni. Cu aceste reglementări clare pentru îndepărtarea germenilor și a ne menține sănătatea, trebuie să fim conștienți și de alte lucruri care ne pot îmbolnăvi indirect: îngrijorarea care vine din știrile din fiecare zi, stresul cauzat de pierderea jobului, încheierea anului școlar altfel decât de obicei și dezamăgirea de a nu mai călători, de a pleca unde vrei când vrei. Când nivelul de anxietate și stres a crescut, avem mai puține celule sănătoase care să lupte cu cele rele.

Nu e nevoie să ne temem de frică sau de cortizol. Ne poate ajuta să acționăm sau să gestionăm o situație care are nevoie de atenția noastră imediată. Teama ne ajută să fim precauți exact la timpul potrivit. Este un sistem de alarmă înnăscut.

Totuși, dacă alarma stă mereu pornită și nu este oprită nicicând, vei declanșa acel răspuns de luptă sau fugi. Pentru a diminua această posibilitate, trebuie să acționezi. Data viitoare când te uiți sau citești știri și observi că îți crește pulsul și îți transpiră palmele, urmează acești pași:

1. Concentrează-te asupra respirației. Apoi, întreabă-te: „Chiar sunt cu adevărat amenințat sau sunt doar anxios?” Asta va spune corpului tău că ești în siguranță
2. Ieși la o scurtă plimbare, fă puțină mișcare. Mișcarea este un mod foarte bun de a scăpa de toată cantitatea de cortizol din organism și de a primi vitamina D, dacă este însorit.
3. Odihnește-te cu adevărat. Asta poate însemna citirea unei cărți sau exerciții de yoga – ceva care nu necesită să te gândești la altceva.

Nu uita: Corpul tău interpretează teama ca pe o amenințare. Gândește-te la lucrul de care te temi că se întâmplă și la lucrul care ar putea să se întâmple. Renunță la simțul controlului și revino la momentul prezent. Teama de necunoscut nu va face altceva decât să crească șansele de a te îmbolnăvi.

Un text de Sonia Teodorescu

Din păcate, impactul cel mai puternic și care ne expune la riscuri și mai mari este cel psiho-emoțional. Potrivit psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), perioadele lungi de stres ridicat pot provoca anxietate, atacuri de panică sau chiar depresie. Mai mult decât atât, dacă aceste reacții sunt ignorate, se creează un dezechilibru psiho-emoțional care poate avea efecte nocive atât asupra sănătății emoționale cât și asupra celei fizice.

„Stresul îndelungat, susținut printr-o stare constantă de panică, are efecte dăunătoare în ceea ce privește funcționarea eficientă a celulelor albe care luptă împotriva infecțiilor. Acțiunea acestora poate fi suprimată și astfel, mecanismele naturale ale corpului cedează. Vulnerabilitatea creată de stres crește semnificativ probabilitatea de a ne îmbolnăvi sau de a face forme mai severe de răceală si gripă. Iar în această perioadă, este important să ne păstrăm sănătatea, fizică și psiho-emoțională, la cote înalte. Nu contest, există persoane pentru care expunerea la acest virus reprezintă un risc real. Cei care au o stare precară de sănătate, copiii și adulții cu imunodeficiențe, persoane care au deja sistemul imunitar scăzut din alte motive decât cele ale infecției cu Covid–19, toți aceștia au motive puternice de a se teme de acest virus”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Totodată, specialistul afirmă că, dincolo de aceste situații, este important să ne păstrăm calmul și luciditatea. În timp de criză, frica este sănătoasă, ca parte a instinctului nostru de supraviețuire și un risc există pentru fiecare dintre noi, panica ne destabilizează și ne face să acționăm imprudent, fără să gândim.

Ce este important să facem în perioada asta ca să trecem cu bine de ea?

1. Informarea din surse autorizate. „Este foarte important să căutăm informațiile care vin stric din surse sigure, de încredere, autorizate, precum cele de informare directă ale autorităților: Ministerul Sănătății, Ministerul de Interne, ISU, Guvern, MApN. EVITAȚI orice altă sursă de informații, care ar putea căuta doar să răspândească panica sau să profite de aceasta situație pentru propriul câștig”, explică psihologul.
2. Să oprim propagarea haosului! „Chiar dacă nu putem opri publicațiile, posturile, canalele sau persoanele rău intenționate, putem alege să le ignorăm și să le reducem „audiența”. În felul acesta, dacă nu îi vor mai asculta oamenii, nu vor mai avea cum să propage panica inutilă”, spune psihologul Andra Tănăsescu.
3. Aprovizionarea cu strictul necesar, nu cu inutilități! „Fiecare să își asume responsabilitatea pentru propria igienă, contribuție și acțiuni. Dacă avem posibilitatea, să reducem interacțiunea cu ceilalți, ieșirile inutile și consumerismul determinat de starea de panică. Să luăm lucrurile de care avem reală nevoie, care chiar ne pot fi de folos, în cantități firești”, spune specialistul.
4. Este important să ne păstrăm simțul umorului în această perioadă! Prin antrenarea în activități care provoacă râsul, bucuria, veselia, contribuim la menținerea echilibrului psiho-emoțional. Printr-o oră de râs pe zi, ne păstrăm o atitudine pozitivă, deschisă și ne întărim sistemul imunitar care poate lupta eficient împotriva posibilelor infecții.
5. Reorientarea atenției către vindecare și susținere. „Este important să dăm dovadă de empatie, înțelegere și compasiune față de toți cei care lucrează pentru noi, pentru a ne proteja și pentru a se asigura de stoparea răspândirii acestui virus, precum și pentru cei care nu au posibilitatea de a lucra de acasă”, declară Andra Tănăsescu.
6. Urmăriți-vă șirul gândurilor și direcționați-le către lucruri pozitive. Și aici mă refer, dacă observați că tendința minții este de a crea scenarii apocaliptice, preluați controlul! Treceți la butoane și mutați-vă atenția către lucrurile pozitive, productive și frumoase din viața voastră. Tranformând asta într-un obicei, ne antrenăm pentru a ne păstra claritatea mentală în orice tip de situație, prezentă și viitoare, ne sfătuiește psihologul.
7. Să ne orientăm gândirea către vindecare, bucurie și iubire. „Bucuria deschide, relaxează și vindecă. Luați-vă 10-20 de minute pe zi să vă gândiți la toate lucrurile bune din viața voastră. Gândiți-vă la toți oamenii care vă iubesc, pe care îi iubiți și care sunt sănătoși. Fiți recunoscători pentru toată munca pe care o depun specialiștii pentru a ne asigura condițiile cele mai bune în această perioadă dificilă. Aveți răbdare cu voi și cu cei din jurul vostru. Pentru toți este dificil. Hai să fim mai empatici și să tratăm totul cu răbdare și compasiune”, explică specialistul.
8. În final, haideți să ne îngrijim de propria liniște și stare de bine. „Haideți să facem lucruri pentru a ne calma, care ne aduc bucurie și care ne fac să râdem. Râsul, dansul, activitățile care ne cresc nivelul de serotonina, contribuie semnificativ la creșterea și fortificarea sistemului nostru imunitar. Sunt din ce în ce mai multe persoane care organizează întâlniri, petreceri, seri de karaoke, evenimente de social games online! Participați și voi! Organizați ceva! Căutați soluții care să vă scoată din panică și care să vă aducă zâmbetul pe buze!”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică INLPSI.

Aceasta este o cauza principală de stres pentru cetățeni care, în lipsa unei comunicări coerente din partea autorităților statului pot dezvolta stări de anxietate și atacuri de panică. În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), în stare de stres, organismul nostru direcționează cea mai mare parte din energie către organele și procesele fiziologice care se ocupă cu instinctul de supraviețuire (exemplu: suprarenalele, adrenalina, cortizolul, inima, circulația sângelui, respirația, oxigenarea, musculatura).

„Cu cât stăm mai mult în acest proces, cu atât avem mai puțină energie pentru organele, glandele și procesele fiziologice care se ocupă cu regenerarea celulară. Rezultatul este scăderea sistemului imunitar. Forfota mentală direcționată în acest mod, face ca energia necesară organismului pentru a se apăra de agenți periculoși pentru sănătatea noastră să fie consumată pentru apărarea împotriva unor iluzii. Stresul reprezintă o stare care ne cuprinde ființa pe toate planurile, mental, emoțional și fizic. De fapt stresul în sine nu este o „boală”, nu este ceva ce există în mod palpabil, ci presupune în sine reacția noastră mentală interpretativă la stimulii exteriori sau interiori. Astfel, îngrijorările imaginare legate de ce s-ar putea întâmpla (în viitorul apropiat sau mediu) pe care le rulăm mental, perfecționismul și nerăbdarea, ne pot produce în mod inutil o stare de panică bazată pe mai nimic”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

9 sfaturi pentru a ne păstra calmul în această perioadă
Totodată, specialistul ne oferă 9 sfaturi prin care ne putem păstra calmul în toate această perioadă de neliniște cauzată de fenomenul coronavirus:
1. Renunță la îngrijorări imaginare, pentru că țin de un viitor pe care nu-l cunoști!
2. Renunță la nemulțumiri mărunte și crește-ți recunoștința pentru ceea ce ai, știi și poți deja sau poți căuta, întreba și învăța.
3. Rămâi cu atenția pe ce este cu adevărat important: sănătatea, relaxarea, recunoștința, familia, iubirea.
4. Menține constant un stil de viață sănătos pentru a-ți susține sistemul imunitar (mod de gândire util/bazat pe prezent, realitate palpabilă, mișcare fizică, alimentație echilibrată, socializare de calitate, hobby-uri).
5. Redu consumul de carne – procesarea ei consumă mai mult din energia organismului decât procesarea vegetalelor, hormonii de stres eliminați de animalul ucis trec în corpul nostru, având ca rezultat creșterea necontrolată a stării de panică.
6. Respectă cu această ocazie viața altor ființe, respectă curățenia, mediul înconjurător și echilibrul natural.
7. Petrece mai mult timp cu familia, prietenii, cu tine însuți.
8. Citește, citește, citește!
9. Abordează constant (zilnic) orice metodă de relaxare ți se potrivește: mișcare fizică, cititul unei cărți, un film bun, un hobby, meditație, respirație, training mental, mindfulness, psihoterapie, NLP, tehnici energetice, yoga, timp de calitate cu persoane de la care ai ceva de învățat etc.

În țara noastră, numărul persoanelor depistate pozitiv cu virusul Covid-19 a atins numărul de 158 de cazuri, iar din fericire nu s-a înregistrat până în momentul de față vreun deces.

În acest context, Colegiul Psihologilor din România – filiala Constanţa s-a organizat să ofere consiliere psihologică telefonică pentru persoanele din județul Constanța, care dezvoltă atacuri de panică sau stări de anxietate cauzate de fenomenul Coronavirus. În cadrul acestei celule de criză organizată de Colegiul Psihologilor – filiala Constanța vor participa psihologi-voluntari specializați în psihoterapie, consiliere psihologică, psihologie clinică, psihologie aplicată în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

„Este un moment greu pentru noi toți, dar cea mai bună soluție este să rămânem calmi, să ne informăm din surse credibile, autorizate și să respectăm instrucțiunile venite de la autoritățile statului. Pentru persoanele care au dezvoltat stări de anxietate sau atacuri de panică, Colegiul Psihologilor din România – filiala Constanța va asigura 24 de ore din 24 consiliere psihologică prin telefon, astfel încât să încercăm să reducem gradul de panică instalat în rândul populației”, declară prof. univ. dr. Mihaela Rus, preşedintele Colegiului Psihologilor din România – filiala Constanţa.

Stresul reușește, atunci când a pus stăpânire pe organismul nostru de mai multă vreme, să provoace diverse dezechilibre: inflamații, dureri musculare sau hipertensiune. Există câteva metode simple prin care poți exersa acest tip de respirație profundă astfel încât să-ți fie benefică: stai pe spate, cu o mână pe piept și una pe abdomen. Când inspiri profund mâna de pe abdomen trebuie să fie la un nivel mai ridicat față de cea de pe piept. Este modalitatea prin care te asiguri că că aerul inspirat ajunge la baza plămânilor.

Exerciții făcute la tine acasă

Important este să repiri adânc și des. Concentrează-te pe respirație ori de câte ori ai ocazia: când aștepți autobuzul sau metroul, când stai și citești, când te plimbi sau faci exerciții sportive. În afară de aceste situații, poți face exerciții de respirație chiar la tine acasă. Ocupă un loc unde te simți mai bine: un pat, șezlong sau pe un covoraș de yoga ori de gimnastică așezat pe sol. Stabilește o oră la care să faci exercițiile, pe care să o poți respecta în fiecare zi. Poartă haine lejere, care să nu te incomodeze în vreun fel atunci când faci exercițiile. 10 minute sunt suficiente zilnic pentru executarea acestui tip de exerciții de respirație profundă, și vei observa schimbările și rezultatele cum apar treptat.

Cum să elimini tensiunea

Așază-te confortabil în locul pe care l-ai ales, și închide ochii. Inspiră profund pe nas și expiră pe gură. Repetă de 5-6 ori. Inspiră adânc și încet, gândindu-te că aerul respirat este plin cu calm și liniște. Nu te grăbi când expiri. Gândește-te că ai eliminat stres, tensiune și anxietate. Inspiră din nou în timp ce-ți spui: „De data asta inspir liniștea.” Expiră la fel de încet și spune-ți: „Elimin stresul și tensiunea”. Repetă asta timp de 5 minute. Exersează de cât mai multe ori, până reușești să ajungi, în timp, la 10 minute.

5 sfaturi pentru a trece cu bine printr-o criză personală

6 tipuri de anxietate ne afectează viața

Cum se tratează anxietatea?