Apreciată pentru mişcările sale graţioase şi fluide,pentru expresivitate şi o voinţă de fier,Pliseţkaia a urcat pe scenă până la vârsta de 60 de ani. Desprea ea,Vadim Gayevsky,critic şi istoric de dans,a spus că „a început prin a-şi crea propriul stil şi a terminat prin a-şi crea propriul teatru“.

Copilărie greu încercată

Maia Pliseţkaia s-a născut la Moscova,la 20 noiembrie 1925,într-o familie de evrei. Mama,Rakhil Messerer,era actriţă în filme mute,iar tatăl,Mikhail Plisetsky,era inginer minier,diplomat trimis în Norvegia,unde Maia şi-a petrecut o parte din copilărie. Tatăl său a murit împuşcat în 1938,în urma epurărilor ordonate de Stalin,iar mama a fost trimisă la muncă silnică şi apoi exilată în Kazahstan. Copilă fiind,Maia (8 ani) a fost luată „sub aripa“ unchiului şi a mătuşii sale,prim-balerină a Teatrului Balşoi,şi a urmat cursurile şcolii de balet.

În cartea sa autobiografică,„Eu,Maia Pliseţkaia“,publicată în 1994,descrie tensiunile avute cu mătuşa sa,care a salvat-o de la a fi trimisă la orfelinat,unde  erau duşi de obicei copiii „duşmanilor poporului“. Până la urmă,au sfârşit prin a nu-şi mai vorbi. A rămas însă apropiată de unchiul său,care a şi însoţit-o mai târziu în turneul teatrului din Statele Unite.

Admirată de întreaga lume

Şi-a întrerupt studiile odată cu declanşarea războiului,dar a intrat în echipa de balet a Teatrului în anul 1943 şi a fost repede distribuită în roluri principale. Ca adolescentă,deja devenise un star,primind rolul principal în „Paquita“. După ce a impresionat în premiera baletului lui Prokofiev „Cenuşăreasa“,la 20 de ani a primit rolul principal în „Raymonda“. În următorii zece ani,a avut roluri explozive,iar spectatorii şi criticii au exclamat la unison că „s-a născut o nouă stea“. În 1949,balerina a dansat la cea de-a 70-a aniversare a lui Stalin şi ani mai târziu a admis în cartea sa că „pur şi simplu îmi era teamă să mă uit în ochii lui“. I-a sărit însă inima din piept de bucurie când şi-a văzut numele pe fluxul agenţiei naţionale ruse de ştiri,TASS,care îi recunoştea talentul.

Turneul din America,un adevărat succes

Dosarul său de la KGB era plin de materiale compromiţătoare despre tatăl său,despre rudele de peste graniţă,despre faptul că era evreică. Mariajul din 1958 cu tânărul compozitor Rodion Schedrin şi o schimbare de atitudine din partea lui Hruşciov (preşedintele Uniunii Sovietice în perioada 1955-1964) au făcut ca în anul 1959 să poată să plece în turneu cu Teatrul Balşoi în Statele Unite. În aceeaşi carte povesteşte că,în timpul turneului,membrii KGB care însoţeau trupa au confiscat  toate veniturile artiştilor,care se vedeau nevoiţi să se hrănească cu mâncare pentru căţei şi pisici „ieftină şi plină de vitamine“,după cum chiar ea afirmă. Turneul din America a fost o adevărată reuşită,iar despre Pliseţkaia se spunea că este noua revelaţie a baletului mondial. Titluri de o şchioapă umpleau paginile ziarelor,necontenind să laude talentul şi graţia balerinei.

O divă şi un Bolero

După ce a împlinit vârsta de 40 de ani,Pliseţkaia a devenit muza coregrafilor francezi Roland Petit şi Maurice Béjart,convingându-l pe acesta din urmă să-i permită să urce pe scenă chiar şi după ce a atins bariera unei jumătăţi de secol de viaţă. Aşa că,la 50 de ani,a dansat în senzaţionalul Bolero al lui Béjart,pe o masă  înconjurată de mai mulţi bărbaţi. Colaborarea cu coregraful francez a continuat ani buni,în ciuda protestelor Teatrului Balşoi care suferea după absenţa ei.

„Am dansat în toate baletele  clasice şi am visat la ceva nou. Pe vremea mea,era imposibil“,spunea Pliseţkaia. În 1988,a devenit director al Baletului Naţional Spaniol şi a ţinut cursuri pe toate continentele. Ultimii ani din viaţă i-a petrecut  în Germania,unde a şi înfiinţat o fundaţie în Mainz pentru sprijin artistic în balet şi muzică. În 2005,a urcat pe scenă la Kremlin,la aniversarea a 80 de ani,unde a dansat „Ave Maia“,o piesă creată special pentru ea de legendarul Maurice Béjart. Coregraful francez a spus despre Pliseţkaia că este „ultima legendă  a dansu­lui,în viaţă“. Balerina a fost unul dintre acei artişti care a depăşit şi trăit orice gen. A fost un important reprezentant al şcolii de arte mondială,dar şi o figură la fel de populară precum Marilyn Monroe,marele Caruso ori chiar Fred Astaire.

Andreea Tudorică

Citește și: