Funcțiile omului sunt cuprinse din trăsură, cai, vizitiu și stăpân. Doar stăpânul din om poate face ca omul să slăbească sau să elimine grăsimea.

Acum trei ani, am renunțat să mai mănânc zahăr. Inițial, am vrut să am acest regim timp de o lună, cât să văd care este diferența. Am mai făcut astfel de experimente – o lună fără cafeină, sau alcool, sau fără știri. În afară de ciocolată, nu prea eram o mare consumatoare de dulciuri, așa că m-am gândit că nu o să fie o prea mare schimbare. Dar a fost.

Renunțarea la zahăr m-a eliberat. Și așa, ceea ce a început ca un experiment a devenit noua mea viață. M-am schimbat în moduri în care nu am crezut că este posibil.

Eram morocănoasă și aveam pofte care cereau imediat atenție. Pentru a le stopa, căram punguțe cu migdale și fructe uscate după mine. Când mâncam zahăr, nu puteam alerga dimineața – dacă încercam, amețeam, picioarele deveneau greoaie, de parcă erau făcute din pietre. Aveam căderi pe la prânz – când aveam creierul în ceață – iar dacă lucram de acasă, trebuia să trag un pui de somn. Aveam schimbări bruște de stare, când eram veselă când disperată. Mă gândeam că toate astea făceau parte practic din viață, un aspect frustrant, de altfel. Dar acum toate astea au dispărut.

În primele două săptămâni din viața fără zahăr, am avut un temperament groaznic. La început, am atribuit asta întunericului și lipsei soarelui pe perioada zilelor de iarnă. Dar am început să mă simt mai bine – mai calmă, mai fericită. Decizia mea de a renunța la zahăr a fost o toană. În afară de faptul că afectează dantura, prea multe despre cum influenâează zahărul starea de sănătate nu prea știam. Dar când am văzut ce bine mă simt fără el, am devenit curioasă și am început să citesc.

Efectele zahărului asupra sănătății

Pentru un chimist, zahărul înseamnă o clasă de molecule formată din hidrogen, carbon și oxigen; acestea au anumite roluri biologice. lactoza, de exemplu, se găsește în lapte; deoxiriboza dă litera D de la ADN. dar în viața de zi cu zi, principalele zaharuri sunt glucoza, fructoza și zaharoza – care este o combinație între celelalte două. Fiecare moleculă de zaharoză este una de glucoză legată de alta de fructoză. Interesant este că cele două tipuri de zaharuri au aceeași formulă chimică – 6 atomi de carbon, 12 de hidrogen și 6 de oxigen – dar diferite structuri chimice. Limba omului detectează faptul că fructoza este mai dulce.

Recolta sumbră nu se oprește aici. Foarte mulți medici dau vina pe consumul de zahăr pentru o serie de afecțiuni medicale. Printre acestea diabet, obezitate, hipertensiune, boli ale inimii, gută, ficat gras nealcoolic, mai multe tipuri de cancer și chiar Alzheimer. Unele cercetări fac o legătură între consumul de zahăr în copilărie și dezvoltarea miopiei. Și asta pentru că secreția de insulină cauzată de consumul de zahăr interferează cu dezvoltarea normală a ochilor. pe scurt: literatura medicală recentă despre zahăr este o lectură care te alarmează.

Toate aceste legături sunt evident subiecte de dispută. Ca biolog, dar și ca persoană care a simțit imediat beneficiile  unui stil de viață fără zahăr, am găsit toate aceste argumente foarte convingătoare. Pentru mare parte din istoria omenirii, laptele, mierea și fructele au fost principalele surse dulci. Când trestia de zahăr și-a croit drum pentru prima dată către Europa, acum 1.000 de ani, aceasta a fost tratată drept condiment, medicament și conservant.

Și fără îndulcitori

În anul 1700, consumul mediu de zahăr în Marea Britanie era de două kilograme de persoană pe an. Azi, cantitatea este de zece ori mai mare în aceeași perioadă de timp. În ultimii 300 de ani, zaharurile au trecut de la stadiul de lux ocazional la o componentă substanțială a dietei vestice. Cantitatea actuală de zahăr pe care o consumăm este o anomalie. Am schimbat lumea pentru a se potrivi poftelor noastre. Dar organismele noastre nu se pot adapta schimbării.

Diferite alimente au diverse efecte asupra organismului. Pentru a vedea asta nu trebuie să ne uităm mai departe de zahăr. Cantitatea de glucoză stimulează direct producția de insulină; cea a fructozei nu. Fructoza, în schimb, este metabolizată în ficat, unde se transformă în grăsime. Într-adevăr, există mai multe dovezi că fructoza este un jucător important în bolile metabolice. Când consumi zahăr de masă, primești și fructoză și glucoză, pentru că zaharoza se împarte între acestea două. Consumul repetat de cantități mari din aceste substanțe – atunci când mănânci alimente bogate în zahăr ori bei băuturi acidulate – ar putea cauza mari probleme metabolice.

În noua mea viață, nu mănânc produse cu zahăr adăugat. Unele dintre ele îl conțin, în mod evident: prăjiturile, dulciurile, înghețata, bomboanele. Dar mai sunt și altele care conțin zahăr, cum este oțetul care deseori are zahăr adăugat. La fel și castraveții sau gogoșarii murați. Nu mai mănnc sushi – pentru că și orezul poate fi îndulcit. Mă descurc cu siropul de arțar. Evit și fructele foarte dulci cum sunt strugurii, kaki, curmale. Suc de fructe? Nu, mulțumesc.

Nu susbtitui cu îndulcitori. Pur și simplu mănânc altfel. Ciocolata a rămas în meniu – dar numai cea cu 100% cacao. Odată dispărut zahărul, descoperi gustul adevărat al ciocolatei. Și așa cum cafeaua crește în diferite locuri și este manvrată în diverse feluri și poate avea numeroase arome, așa și cu ciocolata. Abstinența de la zahăr m-a făcut să observ mai ușor dulceața unor alimente cum sunt, de exemplu, nucile caju.

Presiunea socială

Renunțând la zahăr, am devenit mai conștient de cât de omniprezent este. Vrei să iei ceva la pachet? Aproape orice conține zahăr. Chiar și rețetele cu legume îl folosesc. De fapt, până acum trei ani, chiar eu faceam asta adăugând o linguriță de zahăr în apa în care fierbeam fasolea verde, fasolea sau porumbul. Acum mă minunez de ce eram în stare să fac.

Pielea, organul-oglindă al sănătății

Așadar, susține Alina Stoica pielea este organul-oglindă al sănătății noastre interioare și, ori de câte ori privim pe cineva trebuie să-i vedem textura pielii, elasticitatea acesteia și, în special la nivelul feței se observă calitatea și cantitatea de mâncare și modul în care influențează fiecare organ în parte.

”Fiecare zonă de pe fața noastră simbolizează o disfuncționalitate la nivel de organe. Partea superioară a frunții este specifică pentru intestinul subțire, pomeții includ și dezechilibre la nivelul plămânilor, tot ce înseamnă partea de acneee dezvoltată deasupra sprâncenelor  înseamnă un dezechilibru al inimii, ficatul este simbolizat și este pe partea exterioară a frunții,  partea inferioară a bărbiei este partea hormonală. Fiecare semn pe pielea noastră- fie că vorbim de dermatite de contact, dermatite atopice, psoriazis, orice se dezvoltă la nivelul pielii noastre- are o semnificație și în farfuria noastră.

Atunci este foarte important să facem o legătură între ceea ce mâncăm, adică alimentele benefice, dar și ceea ce poate fi privit ca fiind otravă pentru părul nostru”, susține nutriționistul.

În plus, susține Alina Stoica calitatea firului de păr și patul  unghial oferă informații cu privire la calitatea alimentelor, dar și despre felul în care le asimilăm. Aceasta ne sfîtuiește să nu tratăm pe bucățele- azi ficatul, mâine plămânii, poimâine inima- ci, dimpotrivă să tratăm întreg organismul pentru că, altfel pe termen lung nu avem decât de pierdut. Așadar, mare atenție la piele! Poate să spună multe despre sănătatea noastră!

Citește și:

(VIDEO) ALIMENTAȚIA DE TOAMNĂ. SFATUL NUTRIȚIONISTULUI ȘI MESELE IDEALE