Indiferent dacă mănânci carne sau nu, câștigarea unei mase musculare implică un regim strict menit să optimizeze cantitățile de nutrimenți pe care îi cere organismul. Dieta ta ar trebui să includă minerale, fibre, vitamine și, bineînțeles, proteine pentru a te asigyra că obții rezultatele dorite.

La fel precum sportivii care au un regim alimentar obișnuit, și vegetarianii care merg la sală trebuie să urmeze o dietă pentru a înțelege cât mai bine cum funcționează organismul lor. Dacă ai o dietă corectă și personalizată, nu ai avea probleme în a câștiga masă musculară chiar dacă ești vegetarian.

Există patru tipuri de categorii în care îi putem încadra pe vegetariani și fiecare implică o altă dietă. Este foarte important să știi în ce categorie de încadrezi, pentru că astfel vei obține mai ușor un regim corect. Categoriile sunt următoarele:

1. Pescetarieni, cei care mănâncă și pește
2. Lacto-ovo vegetarieni, care mănâncă produse lactate și ouă
3. Lacto-vegetarieni, care mănâncă produse lactate
4. Vegani, a căror dietă se baxează numai pe legume, fructe, semințe, oleaginoase, leguminoase.

Există un set unic de provocări pentru fiecare categorie când vine vorba de menținerea unei diete vegetariene și de sport. De exemplu, mulți vegetarieni care fac sport în mod regulat se întreabă dacă este în regulă să ia suplimente cu caseină și zer. Aceste derivate din produsele lactate ar putea fi bune pentru lacto și lacto-ovo vegetariene, dar cum rămâne cu pescetarienii și veganii?

Ei bine, caseina și pudra de zer nu sunt potrivite pentru vegani, în mod evident. Și nici pentru pescetarieni, care nu consumă lactate. Plus că unele din aceste pudre ar putea conține cheag, o enzimă care provine de obicei din stomacul vițeilor omorâți.

Totuși, rămâne întrebarea cum să suplimentăm cantitatea de proteine atunci când avem o dietă vegetariană. Un răspuns simplu să ne orientăm spre o dietă cu legume și alte alimente care conțin proteine vegetale.

Proteina din năut

Proteina din năut este recomandată atât de antrenorii sportivi, cât și de nutriționiști. Iar vegetarienilor nu ar trebui să le lipsească din dietă. Conține o mulțime de aminoacizi, nu are colesteol și nu-ți va deranja stomacul.

Proteina din soia

Este, probabil, cea mai des întâlnită și mai folosită proteină. Vegetarienii care merg des la sală au înlocuit cu succes zerul cu proteina din soia.

Aceste suplimente conțin proteine „prietenoase“ cu vegetarienii, au foarte pușin colesterol și foarte puține grăsimi. Suplimentele cu proteină din soia.Suplimentele cu soia au diverse arome. Oricum, trebuie multă atenție la achiziționarea lor pentru că este posibil să conțină ingrediente pe bază de lactate ori proteine animale.

Proteina din cânepă

Acest tip de proteină a fost recent inclus în dietele vegetarienilor sportivi și asta datorită proprietăților nutriționale. În afară de faptul că este o excelentă sursă de proteină vegetală, cânepa furnizează grăsimi nesaturate și acizi grași. Proteina din cânepă poate furniza aproape toate fibrele de care ai nevoie într-o zi și este o sursă importantă de minerale și vitamine. În plus, este o proteină foarte ușor de digerat.

De câte proteine ai nevoie?

Acum că ți-am spus ce surse de proteine ai la dispoziție atunci când vrei să câștigi masă musculară având în vedere că ai o dietă vegetariană, te întrebi, probabil, de câte proteine ai nevoie. În realitate, ai nevoie de o cantitate mult mai mică decâtai crede, pentru că masa musculară nu înseamnă numai luarea unor proteine.

Ca regulă de bază, persoanele sănătoase care nu fac sport au nevoie de 0,8 grame de proteină pentru fiecare kilogram/greutate. Dar, de vreme ce scopul tău este să câștigi masă musculară în timp ce ai un regim vegetarian, ai nevoie de puțin mai mult decât atât. Recomandarea generală este de 1,3 g de proteine la kilogram/greutate pentru cei care fac sport în mod regulat.

Deficiențe nutriționale despre care trebuie să știi

Unii non-vegetarieni cred că lipsa și carența anumitor micronutrienți sunt ucigașii principali ai vegetarienilor. Ei bine, nu este nici pe departe așa. E adevărat, aceste deficiențe îți pot afecta sănătatea, mai ales dacă faci sport în mod regulat, așa că nu este indicat să-i pierzi din vedere. Care sunt cel mai des întâlnite deficiențe nutriționale la care trebuie să ai grijă:

Vitamina B12

Carența de vitamina B12 este probabil una dintre cele mai grave, așa că ar trebui luată în serios. Este adevărat că o cantitate relativ mică de vitamina B12 se găsește în carne. Dar nu trebuie să uităm că, în principal, ea se găsește în pământ, iar dacă am cultiva toți propriile legume și fructe, le-am culege singuri și nu le-am spăla de pământ înainte de a le mânca, am beneficia de o mare cantitate de astfel de vitamine. Este o teorie pe care o susțin mulți nutriționiști. B₁₂  intervine in cresterea si in protejarea sistemului nervos, cantitati mai mari fiind necesare pentru protectia impotriva deteriorarii neuronale la batranete. Surse vegetale ar putea fi ciupercile și cerealele. Dar eu recomand consumul de suplimente de metilcobalamină (supliment de vitamina B12 ușor de asimilat de organism) sublingual.

Calciu

Acest mineral este crucial pentru păstrarea oaselor sănătoase, mai ales atunci când este vorba despre o rutină în sport. Dacă nu ai destul calciu în organism, organismul nu va da randament, și s-ar putea să fii nemulțumit de câtă masă musculară ai obținut. Lacto-vegetarienii nu sunt în pericol, pentru că ei consumă lactate. Dar, pentru cei care nu le consumă le recomand kale, broccoli, migdale și spanac, bogate în calciu.

Fier

Dacă ai suficient fier în organism a-i putea neutraliza stresul pe care îl suportă organismul. Numa câteva alimente vegetariene conțin cantități suficiente de fier care te pot ajuta să ai rezultate bune în sport. Ar trebui să introduci în dietă plante verzi, cu frunze, anghinare, fructe uscate și mazăre. Acestea pot fi consumate cu succes înainte sau după ce ai fost la sală sau ai făcut efort.

Articol realizat de Claudiu Popescu, antrenor de fitness

Citește și:

Pentru că vrem să-ți venim în ajutor, am alcătui o scurtă listă cu surse vegane de calciu pe care le găsești în natură. Nu este deloc complicat, ba am putea spune că este foarte simplu.

Surse vegane de calciu – Soia

Cunoscută pentru conținutul bogat de proteine, boabele de soia sunt o sursă foarte bună de calciu. O cană cu edamame (soia verde) fierte conține 175 g de calciu, iar una de lapte de soia conține până la 368 mg.

Surse vegane de calciu – Smochine

10 smochine uscate conține 140 mg de calciu. În plus, smochinele sunt bogate în fibre și fier.

Surse vegane de calciu – Fasolea

Această fasole conține calciu: 125 mg la o cană. Folosește fasolea în mâncare de fasole, în supe, salate și alte mâncăruri vegane preferate.

Surse vegane de calciu – Kale

Acest tip de salată, foarte gustos, conține 94 mg de calciu la o cană. Pune kale în salată, pe sendviciuri sau în smoothiuri verzi.

Surse vegane de calciu – Lapte de migdale

O cană de lapte de migdale conține 450 mg de calciu. Pune-l peste cereale, cu gustări sau bea-l simplu.

Surse vegane de calciu – Legumele cu frunze de culoare verde închis

Pătrunjelul, spanacul, busuiocul, rucola, algele, broccoli, urzicile, cimbrul şi mărarul au un conţinut ridicat în calciu. De aceea este recomandat să le incluzi în dietă.

Mai sunt și alte surse naturale de calciu: Lapte de canepa (1 cana contine 460 mg), Broccoli(1 cana contine 95 mg), Fenicul proaspat (1 medium bulb contine 115 mg), Afine (1 cana contine 40 mg), Coacaze negre (1 cana contine 62 mg), Portocale (1 portocala contine intre 50 si 60 mg), Caise uscate (1/2 cana contine 35 mg), Curmale (1/2 cana contine 35 mg), Anghinare (1 anghinare de marime contine 55 mg) etc.

Citește și:

Spanacul, reprezintă o sursă bogată de vitamine şi minerale. Conţine vitamine (A, B1, B2, B12, PP şi C), glucide, lipide, acid folic, aminoacizi şi săruri minerale ca: fier, iod, cupru, sulf, zinc, magneziu, calciu, mangan, sodiu şi potasiu. De asemenea conţine o substanţă numită saponină, care ajută la asimilarea fierului în organism. Indicat în combaterea anemiei, poate fi consumat zilnic sub formă de supe, sucuri şi în salate. Beneficiile consumului de spanac asupra organismului sunt multiple.

Sursă importantă de vitamina A, luteină, xantină şi betacaroten, previne deteriorarea vederii, acţionează împotriva mâncărimilor şi uscăciunii ochilor şi a ulcerului ocular. Calciul din această legumă întăreşte sistemul osos şi ajută la vindecarea anemiei. Prin conţinutul bogat în vitamine şi minerale, spanacul, întăreşte sistemul imunitar, menţine sănătatea pielii, iar consumul regulat de suc de spanac, reduce riscul de ateroscleroză.

Benefic în tratarea diferitelor afecţiuni ale pielii ( acnee, eczeme, cicatrice, pete de la soare, epidermită), prin conţinutul de vitamine A, K, E şi C, care pot regenera celulele pielii până la vindecarea problemelor cutanate. Sucul de spanac, prin conţinutul mare în antioxidanţi ajută la prevenirea cancerului de piele, stomac, ovarian şi de prostată. Acidul folic regăsit în compoziţia spanacului, întârzie procesul natural de îmbătrânire a creierului, astfel că acidul folic reduce nivelul aminoacidului homocisteina a cărui prezenţă în fluxul sanguin duce la îngroşarea arterelor, provocând boli de inimă sau Alzheimer.

Iată câteva variante în care puteţi consuma sucul de spanac: o legătură medie de spanac cu morcovi şi mere; spanac cu mere şi castraveţi; spanac cu un mango şi ananas; spanac cu mere şi ţelină; spanac cu mere şi ghimbir; spanac cu fructe de pădure.