În opinia hipnoterapeutului Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, există mai multe metode fezabile prin intermediul cărora putem face face față presiunii, atât tipului cronic, care implică anxietatea și așteptări ridicate de la fiecare eveniment cu cel puțin o minimă importanță, cât și formei acute, care tulbură liniștea doar în momentele de maxim interes, cum ar fi o întâlnire importantă, o prezentare în fața unui public sau o competiție sportivă.

„Un concept care devine din ce în ce mai important în ceea ce privește presiunea este „perspectiva asupra stresului”. Dacă recunoşti că provocările stresante îţi pot accentua concentrarea, îţi consolidează motivația și îţi oferă oportunități de învățare și realizare, atunci ai o stare de spirit „pozitivă”. În schimb, dacă stresul se manifestă ca experienţă neplăcută, debilitantă și puternic tulburătoare, atunci ai o stare de spirit ‘negativă’. Atunci când oamenii se confruntă cu o zi despre care știu că va fi o provocare, persoanele cu o stare de spirit „pozitivă” vin cu strategii de coping, își sporesc performanța și își încheie ziua cu energie. Pentru persoanele cu o mentalitate ‘negativă’, se întâmplă exact contrariul. Perspectivele stresului nu sunt vizibile doar la adulți, primele semne vizibile putând fi recunoscute încă din adolescență. În principiu, cei care cred în beneficiile potențiale ale stresului sunt mai puțin predispuși să se simtă stresați în urma evenimentelor dificile”, explică hipnoterapeutul Eugen Popa.

Cum ne schimbăm perspectiva „negativă” asupra stresului?

Hipnoterapeutul este de părere că, atunci când suntem plini de anxietate din cauza că suntem mereu sub presiune la locul de muncă sau pentru că există o oportunitate deosebit de solicitantă sau un eveniment stresant în viaţa noastre, o soluție pe termen scurt poate fi să ne uităm la un film horror. Frica indusă cu intenţie poate calma creierul, ducând la o recalibrare a emoțiilor noastre. „Eustres („eu” înseamnă „bun” în limba greacă) este stresul plăcut, care nu dăunează sănătății cuiva. Este sentimentul pe care îl avem atunci când suntem captivați de cineva și ne îndrăgostim, atunci când jucam un impecabil joc de tenis, când primim un premiu, atunci când ne ascultăm copilul cântând pe scenă. Toate acestea reprezintă stresul în forma sa cea mai bună”, declară Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză.

De asemenea, specialistul afirmă că un simplu mesaj de încurajare de la un prieten sau de la partenerul de viață ar putea să producă minuni în viața noastră emoțională. „Trimiterea unui mesaj către partener sau unui prieten care se confruntă cu o sarcină dificilă îl poate face pe acesta să se simtă mai bine. Un studiu realizat de psihologul Emily Hooker, care a implicat efectuarea anumite sarcini stresante, precum matematica mentală sau susținerea unui discurs în public de către mai mulți voluntari; în tot acest timp, tensiunea arterială și ritmul cardiac le-au fost înregistrate de către cercetători. În timp ce așteptau să înceapă ceea ce aveau de făcut, o parte dintre participanți au primit mesaje de la parteneri, aceştia aflându-se într-o cameră alăturată. Aceste mesaje au fost fie de susținere (Nu îţi face griji. Este doar un studiu. Vei fi în regulă), fie banale (E frig aici). Analiza datelor fiziologice au arătat că şi textele banale, nu doar cele de susținere, au redus tensiunea arterială ale participanților, atât în timpul pregătirii, cât și în timpul sarcinii propriu-zise. Când ne aflăm sub presiune psihologică, pare mai util să ni se reamintească faptul că există cineva care are cu adevărat grijă de noi, decât să primim sfaturi avizate”, consideră Eugen Popa.

Totodată, o altă metodă care poate transforma stresul nociv în Eustres este simpla prezență fizică a unei persoane dragi nouă. „Simpla vizualizare a unui om iubit poate modera răspunsul fiziologic al corpului la stres. De aceea, este foarte important pentru noi să trăim mereu conștient momentul când o persoană dragă nouă este în preajma noastră, deoarece de multe ori trec zilele și nu conștientizăm că trăim clipe glorioase, unice, în care prezența unui suflet cald este atât de vindecătoare pentru stările noastre, pentru provocările prin care trecem”, conchide președintele Asociației Române de Hipnoză, Eugen Popa.

Citește și:

Psiholog: „Nu înseamnă egoism să ne iubim pe noi înșine”

Ne ghidăm viața după credințele și valorile instalate în copilărie

Beneficiile și avantajele terapiei prin dans. Explicațiile psihologului

În esență. filozofia traiului lent este despre luarea unor decizii cu intenție  în timpul, energia și banii de care dispunem. Este despre alegerea de a „umaniza” munca și de a pune altceva deasupra profitului. Este despre a face mai puțin, mai bine.

Beth Kirby, creatoare a blogului multi-premiat, Local Milk, care explorează arta traiului lent, crede cu femritate în compatibilitatea dintre traiul lent și succesul în afaceri. În calitate de susținătoare a traiului lent în viața și munca ei, ea a experimentat în primul rând relația confuză din cultura noastră, dintre muncă și restul.

„Oamenii vor să te vadă că trăiești lent – ei consideră asta un bun moral”, spune Beth. „Și, chiar dacă o faci și nu muncești tot timpul, atunci vor crede că nu muncești suficient sau vor spune: Cum îndrăznești! Eu muncesc atât de mult, nu e corect; sau – Ești leneș, nu meriți ceea ce ai”.

„Am observat că există acest soi de mândrie (în a spune lucruri) ca: Dorm patru ore pe noapte, și muncesc din greu”, dar sincer, acum că am scos-o la capăt, sunt cam așa: „Ei bine, nu prea cred că ești prea deșteaptă, nu-i așa? Nu ai nevoie de atât timp pentru a duce la bun sfârșit (lucruri care chiar contează)”, a adăugat ea.

Beth a vorbit deschis cu followerii ei de pe Instagram despre cum să se concentreze pe calitate și nu pe cantitate și despre cum aplicarea filozofiei de trai lent i-a ajutat afacerea să prospere și să să-i protejeze sănătatea și viața de familie. „Pentru mine este vorba despre strategie – ce vei face când vei fi la muncă?” spune ea când a fost întrebată despre cum a început să muncească mai puțin  și să obșină rezultate mai bune.

Cercetările sprijină ideea că odihna crește creativitatea, sănătatea și starea de bine. Lungile ore de muncă nu se corelează în mod necesar cu productivitatea crescută, iar atunci când se întâmplă corespunzător, săptămânile mai scurte de lucrur chiar pot crește profiturile. În ciuda faptelor, majoritatea dintre noi încă sunt reticenți la ideea de limitare a orelor de muncă și de timp pentru odihnă.

Propria înțelegere a lui Beth asupra conceptului de trai lent s-a schimbat și a evoluat de-a lungul anilor pentru a implementa ideea de trai lent.

„La început, pentru mine, conceptul de trai lent însemna cine în grădină, pâine făcută în casă și haine handmade și croșetat – în principal, acest termen de lent însemnând să faci niște lucruri”, spunea ea. ”Ideea asta încî o mai am cumva, dar mi-am dat să traiul lent a devenit asociat cu timpul liber așa că oamenii au crezut că orice înseamnă muncă nu contează atât de mult ca traiul lent”.

Dacă traiul lent este despre tratarea corpurilor noastre și a lumii din jurul nostru drept surse prețioase care merită și necesită odihnă, atunci acesta nu ar trebui considerat un lux numai pentru elite. Ar trebui să ne extindem înțelegerea mișcării de trai lent și cum ar trebui să arate acest stil de viață pentru a include mai multe exemple din toate domeniile sociale și economice astfel încât toată lumea să poată beneficia. Este timpul să ne schimbăm percepția că traiul lent poate include viețile și munca noastră de zi cu zi.

„Pentru mine, traiul lent înseamnă să faci ceva (și nu prea contează ce) – poate ești un medic extraordinar și-ți poți petrece timpul având grijă de bolnavi sau făcând cercetări”, spune Beth. „Când mă gândesc la trai lent, spun așa: Tot ce e bine făcut necesită timp. ”

Așa cum te bucuri de modă lentă, adică de alegerea hainelor în tihnă, găsești comori în diverse magazine și cumperi mai puțin dar cheltuiești mai mult pe obiecte care te fac mai responsabil, putem introduce filozofia de trai lent în viața noastră la locul de muncă, dar este nevoie de disciplină și poate chiar de ceva sacrificiu”.

„Nu cred că există multe scurtături către ceva, orice”, a adăugat Beth. „Pentru mine, este despre timpul de care este nevoie pentru a face orice bine și de a accepta asta”.

Citește și:

De ce ar trebui să trăim momentul atunci când călătorim

Scrisoare către tânăra eu, cea de 25 de ani, care simte că nu merită respect

Despre cum să trăiești fără regrete