Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), cine a fost deschis la schimbare în această perioadă a înțeles și apreciat: importanța legăturii cu natura și cu alte ființe, importanța socializării, importanța redefinirii constante a valorilor și priorităților în viață, importanța creșterii capacităților de adaptare și importanța creșterii flexibilității în decizii, acțiuni, strategii.

„Astfel, persoanele, care au fost deschise la schimbare în această perioadă de grea încercare pentru întreaga omenire, au putut beneficia în continuare de relaxare, socializare, acces la informație, creștere personală, profesională, financiară etc., chiar dacă le-au accesat într-o formă diferită.

La polul opus, persoanele care au refuzat să se adapteze, care au refuzat să facă lucruri noi, diferite de tiparele cu care erau obișnuite, persoanele care au așteptat „să treacă totul” ca să redevină lumea și lucrurile așa cum au fost înainte, au ales să creadă într-o iluzie, să se mintă, să se auto-păcălească, considerând că viața și cei din jur au datoria să funcționeze după bunul lor plac.

Contextul a scos la iveală atitudini ca: nerăbdare, iritabilitate, furie, dezamăgire, revoltă, indisciplină, lene, perfecționism, conservatorism, lipsa de respect față de cei din prima categorie (față de munca lor,față de strategiile, adaptabilitatea, creativitatea și flexibilitatea lor), pretenții și așteptări nejustificate de la viață sau de la cei din jur”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Totodată, specialistul afirmă că, atât abilitățile manifestate natural, cât și cele pe care ne-am permis să le căpătăm sau să le dezvoltăm în această perioadă, sunt abilități care ne arată cine are șanse să „rămână în picioare” și cine nu într-un context mai simplu de viață sau într-unul mai grav.

„Făcând o paralelă, dacă am fi puși într-o situație extremă, de luptă reală pentru supraviețuire, unii ar supraviețui, alții nu. Și, acest lucru s-ar întâmpla doar pentru că unii ar face tot ce ține de ei pentru asta, alții ar aștepta probabil să fie serviți. Dacă pentru unele persoane acest virus a fost și este în continuare prilej de reinventare, alții au fost surprinși să constate că viața a trecut pe lângă ei și, ceea ce așteptau să se întâmple, deja s-a întâmplat fără ei. Astfel, recomandarea mea pentru voi, oameni frumoși, este: Încă mai este timp pentru toți să aleagă să trăiască în prezent!”, conchide psihologul.

Niciodată nu ne-am imaginat că o să trecem printr-o perioadă de carantină, izolare sau pandemie. O lume în care suntem cel mai în siguranță acasă. O lume în care lucrăm de acasă din bucătărie, de pe fotoliu sau nu lucrăm deloc și coacem pâine și pizza. O lume în care vedem oamenii dragi doar prin intermediul ecranelor.

COVID-19 ne-a întors viețile cu susul în jos, dar această schimbare poate fi bună sau în detrimentul nostru. Timpul acesta ne-a oferit o pauză de care aveam mare nevoie. Ce am învățat? Ce am aflat despre noi și ceilalți? Ce ne-a tulburat sau bucurat?

Scrie-ne povestea ta pe adresa redactia@frumuseteavietii.ro și spune-ne cum te numești și ce vîrstă ai (poți folosi doar prenumele sau un pseudonim), cum și cu cine ți-ai petrecut zilele de izolare, ce ți s-a părut cel mai greu în izolare, ce te-a bucurat în izolare, ce ai realizat despre tine în acea perioadă, ce ai descoperit la tine (ceva ce nu știai până acum), cum încerci să trăiești în continuare în pandemie și care a fost primul lucru pe care l-ai făcut când ai ieșit din izolare.

Povestea ta așteaptă să fie spusă și citită. O așteptăm aici: redactia@frumuseteavietii.ro până la 9 iunie, iar la 11 iunie vom publica cele mai frumoase și interesante povești.