În acest an se remarcă pionierului acestei tehnici, Marian Chance. Psihiatrii din Washington D.C. au descoperit că pacienții lor prezentau o evidență îmbunătățire fizică și psihică, după ce urmau cursul de dans al lui Chance. Astfel, M. Chance a fost rugat să lucreze la spitalul St. Elizabeths, cu pacienții considerați prea agitați pentru a urmă o ședința obișnuită de terapie.
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), această formă de terapie se bazează pe premisa că postura și mișcarea influențează starea psihică și modul în care funcționează o persoană din punct de vedere psihologic. Ca formă de terapie, mișcarea este o modalitate de exprimare de sine, de comunicare și de intervenție terapeutică destinată dezvoltării, integrării și vindecării personale.

Un concept nou

„Dans-terapia este fondată pe premisa conform căreia corpul și mintea se află într-o permanentă legătură. Folosirea mișcării în scop psihoterapeutic este un proces prin care individul își manifestă emoțiile, gândurile și starea de spirit. Terapia prin dans este la fel de indicată atât pentru individul în sine, pentru o autodescoperire și eliberare, cât și pentru relația de cuplu. Prin dans-terapie se pot preveni și rezolva o mulțime de probleme fizice, psihice sau emoționale. Dans-terapia eliberează conflictele din inconștient, conflicte care se manifestă corporal. Iar, tocmai aducerea conflictelor din inconștient în conștient e primul pas către vindecare”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
În România, terapia prin dans reprezintă un concept relativ nou, bazat pe îmbinarea dintre consilierea psihologică și dans, terapia având drept scop conectarea cu sinele și eliberarea de tensiunile și blocajele înscrise în memoria corpului.

Cum ne ajută dansul să scăpăm de presiunile vieții?

Dansul este un sport plăcut pentru ambele sexe, aducând beneficii corpului cât și psihicului nostru, la absolut orice vârstă s-ar începe acest lucru. Psihologul Laura Maria Cojocaru consideră că beneficiile dansului sunt atât de ordin fizic, cât și psiho-emoționale.
Din punct de vedere fizice, terapia prin dans ajută astfel:

• previne și tratează anumite boli, fiind de ajutor în cazul diabetului zaharat, unele afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni musculare, articulare și osoase, obezitate, tulburări psihice etc.;
• ajută la întărirea oaselor și previne osteoporoză la femei;
• ajută la ameliorarea sau prevenția unor afecțiuni articulare sau musculare;
• arde caloriile și este „adjuvant” în reglarea glicemiei;
• ajută la o cunoaștere mai bună a corpului;
• ajută la încetinirea proceselor deimbatranire;
• „odihnește” în sensul de relaxare și energizează;
• ajută la digestie, prin stimularea musculaturii trunchiului și crearea unui joc de presiuni care se transmit organelor digestive;
• previne anemia prin stimularea creării unei cantități mai mari de sânge în organism;
• reprezintă un mod plăcut de a învață și exersa tehnici de respirație dar și de a efectua exerciții cardio;
• intensifica reflexele și agilitatea mentală.

De cealaltă parte, psihologul Laura Maria Cojocaru este de părere că dansul are și multiple beneficiil în ceea ce privește gestionarea eficientă a emoțiilor și a cognițiilor, și anume:

• îmbunătățește funcția cognitivă și memoria la orice vârstă;
• crește stima de sine;
• eliberează emoții negative precum: furie, teama, ura etc.;
• îmbunătățește comunicarea intrapersonală;
• reprezintă una dintre cele mai bune metode de combatere a stresului, prevenind astfel multiplele boli care au la baza stresul;
• reprezintă o terapie eficientă împotriva depresiei;
• previne afecțiunile psihiatrice.

Citește și:

15 lucruri pe care să le faci singură măcar o dată în viață

(VIDEO) De ce unii oameni, pur și simplu, nu pot dansa (sau nu vor?)

Puterea uluitoare a muzicii. Ajută în tratarea bolilor de inimă și dă naștere gândurilor pozitive

Bun, deci dacă te îndrepți mai spre Drake (a se observa că nu m-am referit la Barâșnikov), mai există o speranță. Oamenii de știință și profesioniștii din lumea dansului au sfaturi pentru tine pentru a deveni un dansator mai bun, chiar dacă tu consideri că ai două picioare stângi.

Ritmul o să te prindă

La nivel mondial, fiecare cultură are forme de manifestare prin dans. Și asta pentru că ritmul ne afectează în mod natural. Atunci când asculți muzica ce-ți place (sau de ce nu muzica ce nu-ți place dar care are un beat care te poate prinde), corpul tău vrea să se miște pe ritm. Să nu încerci acum să faci moonwalk, dar aproape toți oamenii vor da din cap și își vor mișca picioarele în mod inconștient în ritmul muzicii.

Asta o face și un făt în burta mamei! Mamele vorbesc despre copii care lovesc atunci când încep anumite cântece (mama îmi spunea că o loveam cu picioarele atunci când auzeam Creedance Clearwater Revival sau Led Zeppelin; rockeriță de mică), iar un studiu de la Duke University scrie despre faptul că copiii pot simți ritmul chiar din burta mamelor.

Dar nu este așa simplu. Pharell și Justin Bieber (nu mă pasionează acest stil, dar am citit despre asta) s-au plâns pe rețelele de socializare că publicul lor dau din cap în afara ritmului. Adică, au un public fără ureche muzicală, fărăr ritm, asta înțeleg eu de aici. Ca persoană care a mers la multe concerte de rock în viața asta trebuie să recunosc că beatul, ritmul sunt mai mereu chestiuni naturale. Nu poți să bați în ritm de manele, la o piesă a trupei Metallica,pur și simplu nu ai cum. Am obsercat însă, că dacă nu ești atent la ce se cântă, și ești în lumea ta, s-ar putea ca, într-adevăr, să fii în afara rirmului. Oamenii de știință au dat însă și o denumire celor care nu simt ritmul: amusia de care cică ar suferi 3% din populația lumii și asta înseamnă că nu pot percepe muzica prin timing sau ritm.

Știința dansului

Deci, dacă nu cei mai mulți oameni nu suferă de această afecțiune, și nu numai ritmul este răspunsul, de ce este atât de greu pentru unii să danseze? Cercetătorii de la Universitatea Northumbria au decis să studieze dansul pentru că este o formă de curtare și de atracție, un fel de dragoste științifică, având în vedere că unii își evaluează posibilul partener bazându-se pe mișcările pe care le fac pe ringul de dans. Studiul și-a propus să analizeze ce mișcări îi fac pe bărbați și femei să fie atrași unii de alții.

Pentru femei, dansurile care implică mișcarea șoldurilor și mișcările asimetrice ale mâinilor și picioarelor sunt cele mai atrăgătoare. Oamenii de știință spun că mișcarea șoldurilor indică fertilitatea și crește atracția bărbaților. Așa că, doamnelor, dacă vreți să cuceriți un bărbat, transmiteți-i că tocmai a căzut un ou în tubul uterului.

Dar ce mișcări ar putea face bărbații ca să arate ca Travolta pe ringul de dans? Ei bine, potrivit celor de la Universitatea Northumbria, femeilor le plac „variabilitatea și amplitudinea mișcărilor gâtului și trunchiului și viteza mișcărilor ale genunchiului drept“.

Rușine, rușine, rușine

Așa cum spun și cercetătorii, dansul este deseori folosit ca o formă de curtare.Și chiar dacă nu încerco să-ți găsești jumătatea, există o componentă puternică sexuală în dansul social. Și acum, ia ghiciți voi, ce merge mână în mână cu sexul și mișcările corpului în ritm de dans? Rușinea!

Dansul, mișcarea trupului și încercarea de a părea sexy sunt acte vulnerabile de manifestare. Pentru că dacă nu faci o treabă bună, oamenii vor crede că arăți stupid, că vei fi respins și vei deveni stânjenit. Această teamă de penibil face deseori oamenii să se simtă stânjeniți, infortabil pen ringul de dans.

Trebuie să exersezi. Dar nu mult

Un alt motiv pentru care dansul este greu? Pentru că pur și simplu e greu. Dar dacă nu vrei să înVeți un anumit tip de dans, cum este valsul, nu trebuie să mergi la cursuri. Trebuie spur și simplu să-ți faci curaj și să te miști. (Bine, asta dacă nu te miști precum Elaine din Seinfed).

Și trebuie să o faci mai des, pentru că nu există mișcări de învățat. Trebuie doar să te miști, să simți ritmul (și poate să-ți miști mâinile asimetric).

Dansul este în același timp perfect natural pentru oameni dar și incredibil de complicat (câteodată): e nevoie de abilitatea de a procesa muzica, de a înțelege ritmul, și de un simț de coordonare astfel încât să poți face mișcările de bază. Trebuie să faci toate astea fără a fi conștient de toate mișcările pe care le faci și, mai ales, să stai încordat. Bine, așa cum spun, poate părea simplu. Dar, cu cît vei merge mai des în cluburi sau la petreceri și vei dansa, vei vedea că toată treaba va deveni din ce în ce mai simplă. Și nu uita de șolduri (dacă ești femeie), ori de genunchiul drept (dacă ești bărbat).

Citește și:

Zumba este de departe unul dintre cele ma bune modalități de a-ți aduce prietenii în rutina ta sportivă.

Antrenoarea de fitness Mihaela Apetrei, instructor de Zumba, ne spune de ce e bine să mergem la orele de Zumba și care sunt beneficiile acestor exerciții pentru sănătate.

Zumba – arderea caloriilor și a grăsimii

Este un exercițiu extraordinar pentru arderea puternică a caloriilor. O persoană poate arde, în medie, între 600 și 1.000 de calorii la o oră de Zumba. În cazul unei coregrafii mai avansate, care alternează intervalele de intensitate și mișcările, consumul de grăsimi este la maximum. În dansul de Zumba există și mișcări de fitness. Așa că nu fii surprinsă dacă de la un ritm rapid de merengue treci la o serie de exerciții la saltea, sau le genulexiuni, ori diverse tipuri de sărituri.

Zumba – îmbunătățirea coordonării

Orele de Zumba te vor ajuta să-ți îmbunătățești coordonarea, ceea ce este foarte important odată cu înaintarea în vârstă.

Zumba – lucrul cu tot corpul

Zumba înseamnă și dans, dar și fitness. În afară de beneficiile aduce sănătății inimii, Zumba furnizează exerciții pentru întreg corpul. De la cap la umeri, apoi întinderea gâtului și încălzirea jumătății superioare a corpului, către picioare unde sunt angrenați genunchii, dar și călcâiele. Această metodă de fitness lucrează cu aproape fiecare mușchi și încheietură. Chiar și aceia care de-bia învață pașii de dans se vor trezi a doua zi după o oră de Zumba cu o febră musculară zdravănă.

Zumba – beneficiile aerobice

Zumba este evident un exercițiu cardio, care antrenează inima. Și asta pentru că flosește melodii care au 145 de bătăi pe minut. Astfel de pași rapizi tefac săte miști natural mai rapid. Este o cale către adevăratele exerciții de aerobic. Dacă vrei să lucrezi la anduranță, este cel cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru tine. Dacă faci exerciții de o asemenea intensitate, pe o perioadă mai lungă, vei avea o inimă mai puternică.

Zumba – beneficiile anaerobice

Pentru că pașii de Zumba sunt rapizi, să te miști în ritul muzcii nu face altceva decât să te facă mai rezistent după numai câteva exerciții. Anduranța ta anaerobică se va construi foarte rapid. Sistemul cardiovascular, dar și cel respirator nu vor avea decât de câștigat. Vor crește cantitatea de oxigen pe care o respiri în timpul unui exercițiu de maximă intensitate.

Zumba – te ademenește și nu mai scapi

Dacă te duci la sală și faci exerciții care te muncesc și te obosesc și nu-ți plac, se poate de multe ori să te duci fără chef, fără bucuria de a face mișcare. Dar Zumba este o bucurie și de-abia aștepți să revii. Schimbă complet idea de exercițiu fizic, pentru că este ceva ce de-abia aștepți să faci din nou. Și astfel te menține într-o rutină sănătoasă!

Zumba – oricine poate să facă aceste exerciții

Există ore de orice nivel: Zumba standard, Zumba Gold pentru pensionari, Zumba pentru copii și chiar Aqua-zumba, în piscină. Pentru că Zumba se bazează pe muzică și dans, pare să vorbească un limbaj universal pentru orice popor. Și nu există mari diferențe între participanții la clasă. Pentru că noii participanți,ori sunt instruii puțin mai mult înainte de un dans mai lung, ori pur și simplu intră în ritm urmărind instructorii.

Zumba – creșterea încrederii în sine

Datorită mișcărilor de dans pe care le solicită Zumba, ve reuși să scapi deinhibiții, îți vei îmbunătăți postura, coordonarea și te vei simți bine în pielea ta. Toate aceste schimbări se vor reflecta imediat asupra stării tale emoționale și în aspect. Cineva care se simte bine va avea o mai mare încredere.

Zumba – o stare bună

Este exercițiul perfect pentru a scăpa de stresul pe care-l acumulezi în fiecare zi. Mișcările de Zumba favorizează eliberarea de endorfine și, participând la o oră de zumba, ți se vor topi toate grijile pe măsură ce te pierzi în muzica din boxe.

Zumba – un mod de socializare

La o oră de Zumba, vei putea întîlni și interacționa cu oameni interesanți și haioși. Poți merge la orele de Zumba de 2-3 ori pe săptămână și s-ar putea să-ți faci amici printre colegii de clasă. Sau îți poți aduce prietenele, de asemenea, la ore.

Se vede la 21 de ani. E îmbrăcată simplu, cu haine cârpite, dar curate. Asta era grija bunicii sale. Nu are bijuterii. Doar un inel pe care i l-a dăruit mama când a împlinit 18 ani, făcut din bijuteriile părinţilor. Prăvălii mărunte. Alimentara cu tejgheaua pe care stăteau cele două calupuri de unt din care iţi tăia cu sfoară căte o felie, o punea in pergament şi ţi-o căntărea. Pe la poartă trecea un negustor cu cobiliţa şi aducea săptămânal lapte, smântână, brănză şi iaurt. Madam Tudose, care ştia pe toată lumea şi toţi o cunoşteau (i se zicea radio şanţ). Cofetăria grecului care făcea un cataif senzaţional. Negustorul care dădea zarzavat şi fructe pe incredere (nu pe datorie) şi ţinea toate socotelile intr-un caiet.

„Hai, cucoană, mai alegi mult roşiile astea? Alege cu ochiul, nu cu mănă. Dacă ar face toţi aşa, io ce fac cu roşiile care rămăn şi nu le mai vrea nimeni? V-aţi cuconit toate”. Se trezeşte. Dispar ca şterse cu guma dintr-un desen in creion, şi madam Tudose, şi negustorul, şi grecul şi alimentara. Tot. O priveşte timp de două secunde drept in ochi pe ţăranca ofuscată, zâmbeşte şi merge mai departe. Iese din vacarm. Din mulţime. Nu se mai regăseşte. Priveşte cerul. Câţiva nori pufoşi o iau la fugă, la sănătoasa, intr-o direcţie necunoscută. Poate mai incolo se risipesc. Dar ea ii numără. Cum ar număra stâlpii de iluminat stradal, cele trei uşi de acces în supermarket, problemele pe care le mai are de rezolvat pe ziua de azi şi în general, pixurile din geantă şi grilele de program pe care trebuie să le facă, emisiunile de radio pe care ar fi trebuit sa le realizeze. Lucrurile pe care le mai are de făcut. Zilele pe care le mai are de trăit. „Dansează căt e muzică”.

***

Își privi ceasul pentru a patra oară în numai cinci minute. Era genul acela de femeie care aprecia omul și după cât de punctual era. Bine, era nepotul ei, dar se săturase să-l tot aștepte de fiecare dată.

Storcoși cu forță în scrumieră țigara fumată milimetric până la filtru. E a opta, poate a noua într-o oră. Ce mai contează, cine le mai ține număruș…N-a făcut-o niciodată. De ce ar începe să o facă acum!

Se lăsă pe spate în canapeaua simplă, neagră, cam tocită, dar confortabilă și primitoare, din living și închide ochii pentru câteva secunde. Un scârțâit abia pătruns sparge firav momentul. Nu tresare, nu schițează niciun gest. „Motanee! Stai locului“, strigă către o direcție necunoscută. Un motan rupt parcă din materialul din care e făcută canapeaua își face de cap cu un ciucurel de la un papuc, ce se încăpățânează să-l despindă, oricât l-ar zmotoci pisoiul. Câinele colocatar îlprivește fără interes, calm, dar superior. Ai putea zice chiar cu dispreț. Îl mai mârâie din când în când atunci când motanul, în tumbele-i nebune ce le face în juru-i, comite imprudența și-l lovește.

Altă scârțâială, alt mieunat, un mârâit și se făcu liniște. Lăsă deoparte cana de ceai, băut pe jumătate. Alături, o carte a lui Haruki Murakami, deschisă la pagina 110, iar în fundal Rod Stewart cu a lui barcă pe mare. Îşi aprinde din nou o ţigară şi o savurează cu ochi închişi.

 „Dansează cât e muzică!”

***

Băiatul zâmbeşte in colţul gurii şi-şi face de lucru cu ibricul de ceai. A întârziat el ceva, dar a fost iertat. Pentru a enșpea mia oară. În living, aceeaşi lumină caldă invăluie camera. O veioză, jazz, o carte de poezii, un telefon mobil şi un pachet de ţigări, aproape terminat. Poate cei mai buni prieteni ai ei. Pentru o ţigară ar fi in stare să sacrifice orice. Poate chiar și adevărul. Niciodată nu şi-a pus pe primul plan viaţa personală. Doar cariera, copiii și nepoții. Și problemele celorlalţi. Se pierde în ritmul lent de jazz. Se pierde in mirosul de ceai aburind in cană. Se regăseşte in cartea de poezii. A invăţat că uneori viaţa e ca in cartea de bucate a Sandei Marin, cu care a stat in faţă un an şi jumătate ca să işi dea seama că orice mâncare romănească începe cu „se ia o ceapă mijlocie, se taie mărunt şi se căleşte uşor”. Cănd un lucru e terminat, iţi dai seama că putea fi făcut şi mai bine.

Linişte. Se pierde din nou. Nu se mai regăseşte. „Căte cărţi mai am de citit, şi ce puţine zile mai am de trăit”. Inchide ochii. Ii e dor de părinţi, de veselia din copilărie, de bicicleta pe care o inchiria pe o praştie, de ceata de 11 băieţi cu care cotrobăia prin poduri părăsite, unde descoperea cărţi vechi din care le citea, simţind că descoperea ceea ce alţii nu reuşiseră, de anul in care a făcut naveta Bucureşti-Giurgiu, timp in care citea geamantane de cărţi. Îi e dor şi doare.

– Mămăiță!

Liniște.

-Mămăiță!

Liniște.

Din colţul uşii, copilul işi priveşte senin, cu un zâmbet pe chip, bunica adormită in mijlocul canapelei, cu ochelarii pe nas, cu cartea lăsată cuminte pe măsuţă şi cu pisica torcănd in braţe.

„Dansează cât e muzică!”

Andreea Tudorică

Citește și: