empatie – Zaina

Empatia? În Danemarca se învață în școală

Tudorica Andreea — Fri, 02 Aug 2019 13:00:21 +0000

În Danemarca, elevii învață o oră pe săptămână ce este emaptia și cum trebuie să fie empatici. Ei învață cum să-și ajute colegii și că trebuie să concureze numai cu ei înșiși.

Danemarca este una dintre cele mai fericite națiuni din lume. Și asta potrivit unui studiu al Națiunilor Unite, World Happiness Report, care din 2012 clasifică fericirea a 155 de națiuni din lume, iar de 7 ani, Danemarca se află în primele 3 cele mai fericite țări din lume. Faptul că predarea empatiei a devenit obligatorie din 1993 în școlile din Danemarca este un factor care contribuie la fericirea locuitorilor acestei țări.

Empatia ajută la construirea relațiilor, previne „bullying-ul“ și te face să ai succes la locul de muncă. Promovează creșterea și dezvoltarea liderilor, antreprenorilor și managerilor. „Adolescenții empatici“ tind să aibă mai mult succes pentru că sunt mai mult orientați către scopuri în comparație cu colegii lor mai narcisiști.

În școlile din Danemarca o oră pe săptămână este dedicată orei de empatie „Klassens tid“, o lecție pentru elevii cu vârste între 6 și 16 ani. Este o parte fundamentală din curicula daneză. Ora de empatie este la fel de importantă, de exemplu, precum cea de engleză ori de matematică. În timpul acestei ore elevii își discută problemele, fie că au legătură cu școala sau nu, iar întreaga clasă, împreună cu profesorul, încearcă să găsească o soluție bazată pe ascultare și înțelegere. Dacă nu sunt probleme de discutat, copiii pur și simplu petrec timpul împreună relaxându-se și bucurându-se de „hygge“, un cuvânt (verb și adjectiv în același timp) care este intraductivil, fiind un fenomen care are legătură cu cultura daneză. Ar putea fi definit ca „intimitate intenționat creată“. Într-o țară în care se întunecă foarte devreme, plouă, este gri mult, hygge aduce lumina, căldura și prietenia, creând o atmosferă prietenoasă, caldă și intimă. Este un concept fundamental pentru sensul danez de stare de bine. Și a devenit deja un fenomen la nivel mondial. Amazon vinde mai mult de 900 de cărți despre hygge, iar Instagram are mai mult de 3 milioane de postări cu hashtagul #hygge.

Scriitoarea și psiholoaga americană Jessica Alexander, autoare a cărții “The Danish Way of Parenting: What the Happiest People in the World Know About Raising Confident, Capable Kids”, împreună cu psihoterapeutul danez Iben Sandahl, tradusă în 21 de limbi, a făcut cercetări pentru a înțelege cum predau danezii empatia.

Una din modalități este prin echipa de lucrur, mulțumită căreia 60% din temele de la școală sunt făcute. Ideea nu este să-i depășești pe ceilalți, ci să ai o responsabilitate în a-i ajuta pe cei care nu sunt la fel de descurcăreți sau talentați ca tine. Din aceste motive Danemarca este considerată una dintre cele mai bune țări din Europa în care să lucrezi.

Competiția este doar cu tine însuți, nu cu ceilalți. Școlile daneze nu oferă nici recompense , nici trofee elevilor lor care excelează la teme sau în sport, pentru a nu crea sentimentul de competiție. În schimb, practică acea cultură a motivației pentru a fi mai bun, dar numai în relația individului cu sine însuși.

„Danezii acordă foarte mult spațiu pentru copii să se joace liberi, unde învață empatia și abilități de negociere. Joaca a fost considerată în această țară o unealtă educațională încă din anul 1871“, explică Jessica Alexander.

Apoi mai este și învățarea colaborativă, care aduce împreună copiii cu diferite puncte forte și slăbiciuni în probleme diferite pentru a-i face să se ajute la oră, lucrând împreună la diferite proiecte. O ultimă metodă îi învață pe copii încă de la o vârstă fragedă că nu pot întotdeauna reuși singuri și că ajutarea celorlalți duce la rezultate mai bune.
„Un copil care este talentat la metamatică, în mod natural, fără a învăța să colaboreze cu ceilalți colegi, nu va ajunge prea departe. Va avea nevoie de ajutor la alte materii. este o lecție ecxtraordinară pe care să o dai copiilor încă de mici, că nimeni nu poate trece prin viață singur“, spune Jessica Alexander. Apoi, continuă: „Multe studii arată că atunci când explici ceva cuiva – cum ar fi o problemă de matematică, de exemplu – nu numai că înveți subiectul mai bine decât l-a memora tu singur, dar construiești și abilități de empatie prin grija ca cealaltă persoană să înțeleagă informația pe care o primește.“

O lecție de empatie oferă mari satisfacții și bucurie copiilor danezi și îi pregătește să devină adulți fericiți.

Surprinzătorul adevăr despre singurătate. Sfaturile psihologului

Tudorica Andreea — Sat, 09 Mar 2019 08:00:24 +0000

Nu multă lume se gândește la realitatea sentimentului de singurătate. Psihologul Carina Munteanu spune că sunt cinci comportamente în caz de singurătate.

Tinerii se simt mai singuri decât oamenii mai în vârstă

Atunci când îți imaginezi pe cineva singur, stereotipul îmbracă haineleunei persoane în vârstă care trăiește singură și care foarte rar se vede cu cineva. În studii psihologice este adevărat că 27% din cei peste 75 de ani spune că des sau foarte des se simt singuri. Diferențele dintre grupele de vârstă sunt uimitoare. Nivelurile de singurătate erau mult mai mari printre ceicu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani, 40% din ei spunând că deseori se simt singuri.

Aceste cifre ridică întrebarea de ce tinerii se simt atât de singuri. Poate că sunt mult mai pregătiți să admită sentimentul de singurătate decât cei vârstnici care s-ar putea simți nevoia să-și accentueze independența. „Dar este bine de observat că atunci când toți au fost întrebați în care moment al vieții s-au simțit singuri, majoritatea au răspuns că atunci când erau tineri. Așa că nu neapărat viața modernă îi face pe tineri să se simtă singuri, cât factorii asociați tinereții. Deși ne-am putea gândi că vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani este o perioadă de distracții, de terminare a școlii, este de asemenea și o perioadă de tranziție – când te muți de acasă, începi facultatea, începi un nou job – care te îndepărtează de toți prietenii cu care ai copilărit. În același timp, oamenii încearcă să-și dea seama cine sunt și unde se poziționează în societate“, spune psihologul.

Îm plus, oamenii nu sunt obișnuiți cu aceste sentimente de singurătate și încă nu au experimentat depășirea lor sau șansa de a descoperit modalități prin care sătreacă peste aceste sentimente, cum ar fi să facă ceva care să-i distragă sau să caute compania altora.

41% din oameni cred că singurătatea este ceva pozitiv

„Această descoperire se potrivește cu ideile oamenilor cum ar fi cea a omului de știință John Cacioppo care credea că am evoluat la experimentarea singurătății pentru că poate fi de folos, chiar dacă este neplăcută. Oamenii au supraviețuit prin formarea grupurilor co-operative. Dacă oamenii simt că sunt excluși dintr-un grup atunci sentimentele de singurătate îi putea face să intre în legătură cu alți oameni, făcându-și noi prieteni sau reactivând vechi relații“, explică psihologul Carina Munteanu.

Din păcate, problema este că poate să devină cronică, cu un serios impact asupra stării de bine și chiar asupra sănătății. „Sentimentul de singurătate cronică este asociat cu un risc mare de depresie. A fost uimitor că studiile arată că 41% din participanți au spus că singurătatea ar putea fi pozitivă. Dar cifrele scad la 31% în cazul celor care ne-au spus că deseori se simt singuri. Singurătatea poate fi atât de tristă și de apăsătoare,astfel încât atunci când durează mult cu greu poți să-i vezi și latura pozitivă“, spunea Munteanu.

Oamenii care se simt singuri au abilități sociale care nu sunt nici mai bune nici mai rele decât media

Uneori, se presupune că oamenii se simt singuri pentru că li se pare foarte greu să-și facă prieteni. „Un element-cheie al intercacțiunilor sociale este abilitatea de a spune celorlalți oameni cum te simți, astfel încât să răspunzi întrebărilor, în consecință. Poate că sunt îngrijorați în legătură cu ceva sau poate au fost jigniți fără intenție“.

Testele de felul acesta se fac în felul următor: li se dau subiecților o serie de chipuri desenate sau mai multe poerechi de ochi desenate din care să aleagă pentru a descrie emoțiile pe care le experimentează oamenii. Nu a fost nicio diferență între cei care s-au simțit deseori singuri și cei care nu s-au simțit. „Unele rezultate arată că este vorba despre anxietate provocată de situații sociale care-i face să le fie greu să treacă peste sentimentul de singurătate, mai degrabă decât de abilitățile sociale“, spune psihologul.

Nu se simt mai singuri iarna decât în alte perioade ale anului

Înainte de Crăciun, există numeroase campanii de caritate pentru a-i ajuta pe cei mai în vârstă. Este o zi a anului în care este vorba despre reunirea cu familia și cei toți cei dragi pentru a sărbători, astfel încât posibilitatea de a petrece această zi singur este una de care se tem foarte mulți. „Dar s-a descoperit că pentru mulți din aceia care se simt singuri, iarna nu este cu nimic mai grea decât restul anului. Oamenii au fost întrebați care este perioada anului și perioada zilei în care se simt cel mai singuri. Mai mult de două treimi au spus că nu s-au simțit mai singuri iarna decât în altă perioadă a anului. Restul au spus, într-adevăr, că iarna s-au simțit cel mai singuri, dar au fost și puțini care au spus că vara. De Crăciun, mulți oameni încearcă să-i implice în această sărbătoare și pe cei care sunt singuri. Dar vara, dacă toată lumea pleacă în vacanță, s-ar putea să te simți lăsat în urmă“, explică Munteanu.

Oamenii care se simt singuri au un nivel de empatie mai mare decât ceilalți

Cercetătorii au urmărit de-a lungul timpului două feluri de empatie. Una este empatia pentru durerea fizică a oamenilor – cât de mult îți pare rău pentru cineva care și-a prins mâna în ușă, s-a fript cu ulei încins sau a fost înțepat de o albină. Cealaltă a fost despre cât de multă empatie ai pentru pentru durerea socială a altora – pentru cineva care a fost batjocorit sau agresat la școală, care nu a fost invitat la o petrecere sau care a fost părăsit de partener. „Nua fost nicio diferență în empatia fizică între oamenii care s-au simțit mai mult sau mai puțin singuri. Dar oamenii care au spus că s-au simțit des sau foarte des singuri au arătat o mai mare empatie pentru durerea socială. Poate pentru că au experimentat pe pielea lor ceea ce înseamnă să fii lăsat deoparte. Au empatizat mai mult cu alți oameni care se află în aceeași situație în care s-au aflat și ei“, conchide psihologul.

Citește și:

FEMEILE CARE LUCREAZĂ ORE SUPLIMENTARE, RISC MAI MARE SĂ SUFERE DE DEPRESIE

RÂSUL, MEDICAMENT PENTRU TRUP ȘI MINTE