În opinia psihologului Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză, timpul liber, vacanțele și mai ales sărbătorile sunt adesea însoțite de schimbări în comportamentul alimentar. „În mare măsură în aceste zile „speciale” tindem să dăm frâu liber aspectelor hedoniste (de căutare a plăcerii) pe care le avem din când în când cu toții – și când ar putea fi un prilej mai bun dacă nu de Sărbători, prilej prin definiție de bucurie și plăcere!? Factorii psiho-sociali joacă un rol important. De exemplu, studiile arată că oamenii mănâncă mai multă mâncare decât în mod obișnuit și consumă alimente specifice atunci când sunt sub influența unor emoții puternice sau când se află într-un cadru social specific”, explică psihologul.

Stilul alimentar are origini socio-culturale asociate și cu sărbătorile, zilele de naștere, vacanțele sau mesele la părinți

Tradițiile și obiceiurile, modelele culturale comune de sărbătoare ne influențează puternic modul de alimentație în perioada sărbătorilor de iarnă. Așa cum orice zi de naștere vine cu un tort, Paștele cu carnea de miel, la români Crăciunul are din plin carne de porc și cozonaci. Și chiar dacă în mod normal obișnuim să le evităm, este foarte dificil să treacă sărbătorile de iarnă fără ele, pentru că majoritatea dintre noi avem amintiri puternice  din copilărie legate de mesele îmbelșugate de Crăciun, pentru care mamele și bunicile noastre se pregăteau cu multe zile înainte.
„Problema este că, fiind alimente care se digeră mai greu, atrag după sine atât creșteri rapide în greutate, cât și un mediu favorabil problemelor de sănătate. În perioada sărbătorilor de iarnă, indigestiile și arsurile stomacale sunt principalele probleme de sănătate cu care ne confruntăm. Există de asemenea studii care arată faptul că în momentul în care oamenii sunt împreună, mănâncă cu 20% mai mult decât atunci când sunt singuri. Această pentru simplul motiv că oamenii au ritmuri diferite de a mânca. De pildă, o persoană care rămâne la masă, chiar dacă s-a săturat şi a gustat din toate, mai consumă produse pentru că ceilalți participanți încă nu au terminat”, declară psihologul Angela Nuțu.

Mâncarea funcționează ca agent de autoreglare emoțională

Studiile arată și că oamenii care mănâncă în cadrul unui grup își schimbă aportul alimentar pentru a fi mai aproape de „medie”, sărbătorile reprezentând un timp al abundenței, al îngăduinței și nu tocmai unul grijuliu cu sănătatea, cei mai mulți oamenii prezintă o predispoziție psihologică pentru supraalimentare la fiecare masă, chiar dacă nimeni nu o spune cu voce tare.
„Mâncarea funcţionează și ca un agent de autoreglare emoţională. Gustul bun al alimentelor stimulează o zonă din creier care descarcă dopamină, responsabilă de senzaţia de plăcere. Sărbătorile reprezintă pentru o parte dintre noi un moment în care ne eliberăm de stresul cotidian, zile de liniște și bucurie lângă familie și prieteni sau un factor și mai puternic de stres pentru cei care resimt singurătatea în această perioadă. În ambele cazuri, mâncarea devine un factor important pentru a depăși această perioadă încărcată emoțional. Când vorbim despre mâncat compulsiv, este bine să avem mereu în minte că, în primele momente, mâncarea vine cu emoții plăcute, de satisfacție și plăcere. Doar că aceste emoții nu țin foarte mult, ele fiind înlocuite curând de emoții de dezgust, pe măsură ce începi să consumi din ce în ce mai multă mâncare. Unii oameni ajung chiar să simtă repulsie referitor la ceea ce fac, totuși continuă să mănânce”, explică psihologul Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză.

6 reguli de bază pentru a nu exagera cu mâncarea de Crăciun și de Revelion

Totodată, specialistul ne prezintă câteva reguli speciale pentru a evita mâncatul excesiv de sărbători:
1. Este suficient să îți iei ca puncte de reper în care să dai frâu liber poftelor, ziua de Crăciun şi ziua de Revelion. Nu ai nevoie să iei în calcul toată perioada care se întinde între cele două zile de sărbătoare.
2. Evită să nu mănânci o zi întreagă pentru că seara ai în plan să mergi la masă în familie de Crăciun sau petrecerea de revelion. Nu vei face altceva decât să crești nivelul de foame care te va duce în mod sigur spre supraalimentare.
3. După o masă festivă, încearcă să împarți între invitați mâncarea care rămâne și evită să păstrezi un surplus inutil de mâncare pe care vei ajunge să-l consume excesiv în urmăroarele zile.
4. Mănâncă regulat (cel puțin o dată la 4 ore), este cea mai ușoară cale de a ține poftele în frâu.
5. Mănâncă cât mai conștient. Este de așteptat ca mesele în familie și discuțiile lungi să îți acapareze atenția și să ajungi să mănânci mai mult decât ai nevoie.  Gândește-te cum te vei simți peste o zi, o săptămână, o lună. Lucrează cu umbra acțiunii tale, și gândește-te ce este dincolo de prima senzație, care este a două, a treia, cum se va simți organismul tău după o masă în care ai mâncat peste nevoile tale.
6. Este un moment bun să rămâi relaxat, să nu îți impui limite, ci în schimb să îți pui mici obiective ușor de atins. De exemplu, îți poți propune să te bucuri de toate mâncărurile, savurându-le. A savura presupune a mânca sau a bea ceva pe îndelete și cu plăcare, pentru a-i simți cu adevărat gustul. Dacă înveți să savurezi și să te bucuri de fiecare gust în parte, vei vedea cum vei ajunge să mănânci și mai conștient, dar și mai puțin.

Citește și:

Cum să alegi vinul potrivit pentru masa de Sărbători

Dr. Florin Iona Bălănică: Ce ar trebui să mâncăm de Sărbători (A)

De ce transformăm sărbătorile într-o goană nebună?

Usturoiul conţine săruri minerale, inulină, microelemente, un complex de vitamine (A, B, PP, C) şi două substanţe specifice, cu efecte antibiotice – alicina şi garlicina.

Usturoi – acţiune terapeutică: Usturoiul are efect antispastic, colagog, diaforetic, anticancerigen,  expectorant, febrifug, stomahic, vasodilatator, antimicrobian, hipotensiv şi antihelmintic.

Usturoi – indicaţii terapeutice: Consumat ca atare, tinctură sau pulbere, usturoiul este recomandat în guturai, răceli, arteroscreloză, boli reumatice, afecţiuni digestive, pneumopatii, gripă, bronşită cronică, astm, tuse, febră, hipertensiune, hipercolesterolemie, infecţii bacteriene, artroză, paraziţi intestinali, gută, meteorism abdominal, gastrite, diabet,  şi tulburări de ritm cardac. În afecţiuni externe se pot pune cataplasme cu usturoi sau comprese cu sirop din usturoi pentru tratarea piciorului de atler, candidozei vaginale, acneei, pitiriazisului, arsurilor, ulceraţiilor cutanate, abceselor tegumentare sau a verucilor vulgare.

Usturoi – precauţii şi contraindicaţii: Este gustos și sănătos, dar nu exagerați cu consumul lui! Supradozajul sau consumul de usturoi de culoare galbenă sau încolţit cauzează vomă, arsuri gastrice, sindrom dispeptic, sângerări sau greţuri. Consumul de usturoi este contraindicat mamelor  care alăptează deoarece modifică gustul laptelui şi poate provoca colici bebelusului. De asemenea, este contraindicat persoanelor cu intoleranţă digestivă la usturoi şi celor care iau medicamente anticoagulante.

Mirosul neplăcut de usturoi poate fi îndepărtat mestecând puţin pătrunjel, mărar, mentă, anason, fenicul, busuioc, coriandru sau  ienupăr.

Usturoiul în cosmetică: Prin conţinutul bogat în seleniu, usturoiul redă elasticitatea pielii.  De asemenea, se pot realiza măşti naturale de faţă din suc de usturoi şi miere de albine, care acţionează benefic pe un ten seboreic, cu tendinţă acneică.

Citește și: