Știți, acolo unde protagonistul trece printr-o schimbare cu eleganță și grație, conducându-ne pe noi, audiența, într-un montaj minunat (completat cu o muzică extraordinară) al tuturor modurilor în care viața lor se va îmbunătăți acum.

Obțin o slujbă de vis după ce trimit CV-ul în câteva locuri; un drum spre cafenea aduce numărul de telefon al partenerului de vis; își schimbă apartamentul de rahat în care stă și se mută într-o casă pe care, cumva, acum și-o poate permite cu ușurință; se împacă cu tatăl nemernic și pleacă la pescuit. Toate astea în numai câteva săptămâni.

Și, după ce montajul este gata, vedem protagonistul privind în urmă la încrucișarea de drumuri care l-a adus în acest loc, într-un moment nou și minunat din viața lui, și asta în timp ce zâmbește contemplativ și bea o margarita.

Hai, să coborâm cu picioarele pe pământ.

Deșteptările din lumea reală aduc multe lacrimi. Există multă confuzie și îndoială și întrebări și șoc. Sunt multe întrebări fără răspunsuri pe moment. Nu știm ce credem, ce vrem, ce știm și ce simțim acum. Există un mijloc haotic și te simți îngrozit în mijlocul nopții, iar organismul care s-a curățat în terapie, acum își ițește capul urât, din nou. Nu există nicio îndoială că există oameni care simt așa, iar dacă simt, de ce nu vorbesc despre asta?

Deșteptările se simt ca și cum inima se sparge în bucăți, iar bucățile se așază la loc în același timp. Se simte ca și cum toate bucățile din noi sunt în război și ne invită să mergem într-o călătorie. Se simte ca și cum suntem prinși între această persoană care vrem să fim și persoana care suntem în prezent (ceea ce înseamnă un mare haos.) E ca și cum am fi la pământ acum, iar în secunda următoare suntem în al nouălea cer. Și uneori, totul se petrece foarte încet.

Deșteptările nu apar așa pentru oricine. Îi caută pe aceia care sunt suficient de puternici pentru a primi o lovitură. Deșteptările nu se joacă, pentru că au o misiune: ne ajută să ajungem. Să ajungem în cel mai profund loc al nostru de dragoste și compasiune. Să ajungem la înțelepciunea noastră interioră, infinită. Să ajungem la momentul în care ne acceptăm așa cum suntem și îi iubim pe ceilalți. Să ajungem la momentul acela în care ne încredem deplin în cine și ceea ce suntem. Să ajungem în locurile noastre dărăpănate și să turnăm puțină lumină peste ele.

Și când ajungem, realizăm că am fost curățați, binecuvântați și pregătiți. Înțelegem că toate acele nopți întunecate ale sufletului au fost o deschidere pentru ca adevărul nostru crud să o apuce pe calea sa. Cea mai mare durere a noastră a devenit acum cel mai mare profesor.

Adevărul a ceea ce suntem nu stă în modul în care ne putem schimba în ceea ce spune lumea că ni se permite să fim. Adevărul a ceea ce suntem este atunci când ne oprim din această schimbare. Când nu mai căutăm scuze. Când încetăm să ne mai mințim că sunt mulțumiți, când de fapt nu suntem. Când încetăm să mai credem că toate experiențele frumoase din viață le sunt rezervate altor oameni.

Deșteptările ne permit să ne dăm seama  de toate modurile în care ne facem singuri mai mici. Modurile în care încercăm să ne potrivim singuri în regulile altora, limitările și credințele. Toate modurile în care ne-am respins singuri și nu ne-am prețuit propria înțelepciune.

Ne schimbăm când ne dăm seama că trebuie să existe o altă cale. Când adevărul nostru interior este atât de zgomotos încât nu mai putem găsi scuze sau distrageri pentru a da volumul mai mic.

Un text de Sonia Teodorescu

Castelul Banffy, un monument de patrimoniu cu secole de istorie, se va transforma devine o punte de legătură între trecut și viitor. Combinând tehnologia, arta și arhitectura de secol XV, instalațiile new media create special de către 8 artiști din Europa, Japonia și Statele Unite vor da o nouă dimensiune acestui spațiu. „Producem o arhitectură imaterială într-un monument ce încearcă să-și regăsească perioada de glorie și oferim publicului noi moduri de a experimenta zidurile, încăperile și turnurile castelului. E un pas natural pe care festivalul, deja un eveniment notoriu pentru inovația sa constantă, îl face, oferind o platformă în care artiști ce reprezintă avangarda mondială în domeniu expun proiecte ce crează un dialog între tehnologie și materiale intangibile precum lumina, sunetul sau spațiu”, descrie conceptul de New Media Castle curatorul acestui proiect, artistului digital Alex Czetwertynsk.  Efectele de laser și hologramele semnate de  Matthew Schreiber, proiecțiile imersive de video mapping ale francezului Oliver Ratsi și noi perspective create matematic de către japonezul Shohei Fujimoto sunt câteva dintre propunerile acestei ediții, alături de experiențele multimedia marca Memo Akten, Nonotak, 404 Zero, Children of the Light și RNDR Studio. În proiect au fost incluși și studenți ai Universității de Artă și Design din Cluj, oferindu-le una dintre puținele oportunități de a-și prezenta lucrările în domeniul new media art.

Dintre toate sporturile posibile, cu siguranță nu v-ați imaginat vreodată că ați putea practica patinajul tocmai la Electric Castle! Festivalul aduce tehnologia „like-ice”, un tip de gheață artificială care nu condiționează distracția de temperaturile exterioare, iar participanții vor avea la dispoziție patine speciale pentru acest tip de material, acreditat și pentru folosirea la competițiile internaționale de patinaj sau curling. Patinoarul estival va fi amplasat în apropiere de Booha Mansion, locul perfect de selfie pe patine cu vedere asupra castelului medieval!

Fanii filmelor sunt invitați la cinematograful special amenajat în spatele castelului, unde un ecran pop-up de mari dimensiuni va fi prezenta filme de acțiune, animații sau fantastice în fiecare seară.

Pentru diminețile de după concerte, All the Activities Tent va oferi ședințe de streching sau yoga care să îi pregătească pe participanți pentru o nouă zi activă, iar pe parcursul zilei va organiza concursuri și ateliere.

Un concept prezentat în premieră la Electric Castle, Sensorial Playground face muzica accesibilă tuturor, prin experiențe interactive mediate de tehnologie. Sfera vibrațiilor, sfera vizuală, generatorul Van der Graaf și zona SubPack sunt câteva dintre experiențele ce așteaptă să fie descoperite în noul „spațiu de joacă senzorială”.

Una dintre cele mai populare experiențe de anul trecut – cel puțin pentru cei curajoși! – revine și în 2019: reverse bunjee este provocarea de a te lăsa aruncat la zeci de metri în aer. În deplină siguranță, dar acest lucru nu exclude adrenalina! Revine la castel și Royal Wheel, caruselul care a devenit în ultimii ani unul dintre reperele de pe teritoriul festivalului.

„The beat goes on” este genericul sub care se vor desfășura în acest an EC Talks, sesiunile de dezbateri la care vor fi invitați, de joi până duminică, specialiști recunoscuți din domenii diverse de comunicare și artă. Jurnaliștii Dragoș Pătraru, Paula Herlo și Attila Biro, actorii Dragoș Bucur și Andi Vasluianu, alături de influencerii Andreea Raicu, Ana Morodan și Adrian Teleșpan, sunt printre invitații acestei ediții.

Pentru a fi siguri că nu ratați nimic din oferta festivalului, harta Electric Castle este deja disponibilă online la adresa electriccastle.ro/map iar aplicația poate fi descărcată atât din AppStore cât și din Google Play.

Paradoxul posesiunilor

Un studiu efectuat timp de 20 de ani de dr. Thomas Gilovich, un profesor de psihologie de la Universitatea Cornell a ajuns la următoarea concluzie: nu-ți cheltui banii pe lucruri. Problema cu lucrurile este că fericirea pe care o provoacă se stinge foarte repede. Există trei motive pentru asta:

• Ne obișnuim cu noile achiziții. Ceva ce a fost la început nou și atrăgătos devine repede ceva obișnuit.
• Ridicăm mereu ștafeta. Noile achiziții duc la noi așteptări. Odată ce ne obișnuim cu un lucru, ne căutăm unul și mai bun.
• Capra vecinului e mai bună. Lucrurile, prin natura lor, cer comparații. Ne cumpărăm o mașină și suntem absolut încântați de ea, până când un prieten își cumpără una mai bună – și întotdeauna cineva are una mai bună.

„Unul dintre dușmanii fericirii este adaptarea“, spune Gilovich. „Cumpărăm lucruri care ne fac fericiți și reușim. Dar numai pentru o perioadă. Lucrurile noi ne stârnesc interesul la început, și apoi ne adaptăm la ele“. Paradoxul posesiunii este că ne asumăm faptul că fericirea pe care o obținem din achiziționarea unor lucruri va dura la fel de mult cât ține lucrul în sine. Pare că dacă investim în ceva ce putem vedea, auzi sau atinge pe o bază permanentă obținem cea mai bună valoare. Dar nu e așa.

Puterea experiențelor

Gilovich și alți cercetători au descoperit că experiențele – oricât de efemere ar părea – furnizează fericire care durează mai mult decât o fac lucrurile. Iată de ce:

Experiențele devin parte a identității noastre. Nu suntem ceea ce deținem, dar suntem acumularea a ceea ce am văzut, a lucrurilor pe care le-am făcut și a locurilor în care am fost. Achiziționarea unui ceas Apple nu te va schimba ; dar să -ți iei o vacanță ca să te antrenezi și să urci pe Everest sau să participi la un maraton cu siguranță te va schimba. „Experinețele noastre sunt mare parte din noi, mai mult decât bunurile“, spune Gilovich. „S-ar putea să-ți placă lucrurile materiale pe care le ai. Poți chiar crede că o parte din identitatea ta este conectată la ele, dar fără îndoială ele rămân separate de tine. În schimb, experiențele chiar sunt o parte din tine. Suntem suma tuturor experiențelor noastre“.

Comparațiile contează foarte puțin. Nu comparăm experiențele fa fel cum comparăm lucrurile. Într-un studiu efectuat la Harvard, când oamenii au fost întrebați ce preferă: să aibă un salariu mare care să fie mai mic decât al partenerului de viață ori un salariu mic dar mai mare decât al partenerului, mulți dintre ei nu au știut ce să răspundă. Dar când au fost întrebați același lucru despre durata vacanței, cei mai mulți au ales o vacanță mai lungă, chiar dacă era mai scurtă decât cea a partenerului. este greu de cuantificat valoarea relativă a două experiențe, ceea ce le face și mai plăcute.