generatie – Zaina

Muzicianul care inspiră o nouă generație

Tudorica Andreea — Thu, 10 Sep 2020 14:04:08 +0000

Violoncelistul britanic de 21 de ani, Sheku Kanneh-Mason a atras prima dată atenția la vârsta de 17 ani, fiind primul muzician de culoare care a câștigat prestigioasa competiție organizată de BBC, „Tinerii muzicieni ai anului.” Dar interpretarea sa de la nunta ducilor de Sussex din 2018, urmărită de o lume întreagă, este cea care l-a făcut faimos.

Acum, datorită așa-zisului „efect Sheku”, apare o nouă generație de violonceliști, Britain’s National Schools Symphony Orchestra raportând o creștere cu 68 de procente a înscrierilor tinerilor violonceliști.

Kanneh-Mason își folosește celebritatea pentru a promova educația muzicală în școlile din Marea Britanie. „Trebuie cursuri mai multe și mai bune”, spune el. Merge deseori în școli pentru a cânta împreună cu tineri muzicieni. „Lucrez cu mulți copii care nu ar fi avut acces”, spune el. „Există atât de mult talent printre tineri care au nevoie și de oportunități”.

Publicul din Marea Britanie și Germania a avut ocazia să-l asculte în această vară în cadrul mai multor concerte, înainte de a pleca într-un turneu major în Australia, urmat de concerte la Los Angeles și Carnegie Hall în New York, în octombrie.

Efectele bullying-ul asupra Generației Z și Alpha. Ce spun psihologii

Tudorica Andreea — Tue, 14 Jan 2020 13:30:04 +0000

Bullying-ul este un fenomen cunoscut de decenii întregi, reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic asupra copiilor de către alți copii și se manifestă foarte des în mediul școlar. De câțiva ani, expansiunea fără precedent a rețelelor sociale online a mutat acest fenomen traumatizant pentru copii și adolescenti în mediul virtual.

Din nefericire, România ocupă locul 3 la nivel european privind bullying-ul, potrivit OMS, iar aproape 400.000 de elevi sunt amenințați cu bătaia și 220.000 – bătuți în mod repetat de colegi, potrivit studiului național al Organizației Salvați Copiii.
Psihologul Lenke Iuhoș consideră că efectele bullying-ului asupra sănătății psihice a copiilor, în special asupra copiilor din Generația Z (care au prins o parte din copilărie în afara „lumii digitale”) pot varia de la forme mai puțin grave la forme extrem de grave, cum ar fi: insomnia, ticurile, anxietatea, tulburările de comportamente, instabilitate alimentară, uneori și crizele de identitate, multiplicate și de gânduri de adicții.
„Hărțuirea fizică și abuzul emoțional nu sunt fenomene noi, ci există din cele mai vechi timpuri, deoarece stă în natura umana ca oamenii să se raporteze unii la alții prin prisma puterii pe care o manifestă. În societatea modernă, hărțuirea fizică nu mai este așa răspândită precum în trecut, iar abuzul emoțional este cel care definește, în mare parte, aspectele bullying-ului, prin: folosirea etichetelor, amenințărilor, umilirii, jignirilor, răspândirii de zvonuri false etc. Motivele pentru care elevii hărțuiesc și agresează alții elevi sunt, de cele mai multe ori, dorința a fi populari, de a fi respectați de restul grupului”, explică psihologul Lenke Iuhoș.

Agresorii identifică victimele după unele semnalmente

Totodată, specialistul afirmă că agresorii hărțuiesc întotdeauna persoanele pe care le consideră vulnerabile, atât fizic, cât și psihic, deoarece în spatele comportamentului de tip bullying există o stimă de sine scăzută și multitudini de frustrări a agresorului, pe care încearcă să o compenseze prin agresivitate.
„De cele mai multe ori, elevi supraponderali sau subponderali, elevi care poartă ochelari, cei care au o stimă de sine scăzută, cei care sunt vulnerabili si nu se pot apăra singuri sau cei care fac parte din familii cu situații financiare precare sunt, de regulă, „ținele” agresorilor”. De cealaltă parte, agresorii au temperament inflexibil, nu sunt empatici, ba chiar se bucură când fac rău celorlalți și epatează cu această lipsă de empatie, crezând că este cheia popularității în societate”, declară psihologul Lenke Iuhoș.

Autoritățile din România ar trebui să ia mult mai în serios acest fenomen

Specialistul consideră că fenomenul este destul de grav, escaladează de la an la an și de la generație la generație, iar în cazul Generației Alpha, putem observa că indicele de empatie este mult mai scăzut decât în cazurile generațiilor anterioare. Totodată psihologul Lenke Iuhoș afirmă că autoritățile române ar trebui să acorde o mai mare importanță atât bullying-ului din școli, cât și bullying-ului de pe Internet, pentru protecția drepturilor copilului. „Se impune introducerea unei discipline care să abordeze inteligența emoțională, deoarece copiii din ziua de azi reușesc tot mai greu să-și managerieze emoțiile, simțirile, reacțiile iar de cele mai multe ori acționează conform sistemului de principii „cu drepturi”. Copiii pot fi învățați, prin intermediul acestor cursuri, cum să-și gestioneze mai bine emoțiile și sentimentele și cum să-și canalizeze furia și frustrarea în scopuri constructive, și nu distructive. Totodată, bullying-ul este un comportament învățat (nu ne naștem cu astfel de comportamente lipsite de empatie), care poate fi prevenită și combătută, printr-o relație mult mai strânsă între școală-părinți-copii-autorități”, conchide psihologul Lenke Iuhoș.

Citește și:

Cum sabotăm fericirea noastră și a celor din jur? Opinia psihologului

Presiunea socială – factor principal de stres. Opinia psihologului

Relațiile toxice și teama de singurătate. Opinia psihologului

Psihologul Lenke Iuhoș explică: Drama generației cu telefonul în pat

Tudorica Andreea — Tue, 24 Sep 2019 12:00:47 +0000

Tinerii de astăzi, numiți de specialiști drept Generația Internet, s-au născut și au crescut mult diferit de generațiile anterioare. În ziua de azi, aproape orice tânăr s-a născut și a crescut cu laptopul în brațe, adoarme cu smartphone-ul lângă el, iese foarte rar afară, iar acest stil de viață este cauza principală pentru stările de depresie și nefericire.

Potrivit psihologului Lenke Iuhoș, mulți părinți dau vina în mod eronat pe dezvoltarea tehnologiei pentru situația actuală, și nu conștientizează modul defectuos prin care s-a creat ruptura totală între viața reală și viața virtuală. „Majoritatea părinților le oferă copiilor lor laptopuri, tablete, telefoane inteligente etc., pentru a-i ține ocupați, cuminți, sperând că doar prin această metodă ei se pot ocupa de treburile cotidiene. Din nefericire însă, acest mod de relaționare este unul deficitar, riscând să acutizeze și mai tare ruptura emoțională între părinți și copii, cei din urmă găsindu-și până la urmă refugiul în lumea virtuală. Și mai îngrijorător este faptul că micuții au ajuns nici măcar să nu se mai bucure când primesc un gadget de ultimă generație, așa cum o făcea generația anterioară când primea o gumă Turbo, spre exemplu, ci adoptă o atitudine de genul da, mi se cuvine. Tehnologia a ajuns să fie folosită de copii nu ca un mod de divertisment, ci ca o încercare disperată de a le umple nefericirea”, explică psihologul Lenke Iuhoș.

Cum strigă după ajutor Generația Z și Generația Alpha?

Psihologul este de părere că reprezentanții Generației Internet au tendința de a adopta două tipuri de atitudini, pentru a primi atenția cuvenită:

1. Va încerca să capteze atenția părinților prin diferite metode. „De regulă, pentru a atrage atenția, la început, copiii se manifestă zgomotos: țipă, aruncă jucăriile, fac dezordine, sparg lucrurile din casă etc. Este esențial pentru noi, părinții, să observăm imediat aceste comportamente și să conștientizăm că aceștia nu au ajuns la maturitatea necesară de a-și exprima corect sentimentele și trăirile. Este clar un strigăt de ajutor, iar un părinte atent va înțelege imediat de ce copilul său este obraznic. Acum este momentul cel mai important în care să-i oferi atenție și răbdare copilului, să faci ce-ți spune și să-i oferi timpul și răbdarea de care are nevoie”, explică psihologul Lenke Iuhoș.

2. Se va închide în el și va înceta să mai comunice. „Dacă acele strigăte după ajutor nu vor fi auzite, copiii se vor resemna și într-un final vor înceta să mai comunice cu cei din jurul lor. În faza imediat următoare, aceștia își vor reprima sentimentele și trăirile și nu vor mai căuta ajutor din partea părinților, ci vor căuta noi metode de a-și umple golul interior. Toate aceste sentimente interioare nemanifestate, pe care le trăieşte copilul, vor avea repercusiuni la maturitate, unde copilul devenit adult va continua să adopte comportamente și obiceiuri nesănătoase, prin care să-și satisfacă nevoile neîmplinite în copilărie, prin: implicarea în relații toxice, consumul de alcool, consumul de droguri, anturaje rău famate etc.”, declară psihologul Lenke Iuhoș.

Cum le putem reda copilăria micuților noștri?

Psihologul consideră că strategia cea mai puțin eficientă, pe care o poate adopta un părinte, este de a-l îndepărta brusc de tehnologie, acest lucru va aduce și mai multă confuzie în viața lor. Copiii au nevoie de un calendar de activități, prin care să-și descopere hobby-urile și noi metode de divertisment decât cele oferite de telefonul mobil. „Copiilor din ziua de azi nu li s-a oferit ocazia să observe noi metode de a se bucura de viață, noi mijloace prin care să-și construiască o relație sănătoasă și echilibrată între viața virtuală și cea reală. Copiii nu au capacitatea de a lua singuri decizii benefice pentru dezvoltarea lor emoțională, de aceea au nevoie de părinți în acest sens. Îl poate aduce mai des în parc, la locul de joacă, mai des la iarbă verde, într-o expediție pe munte, îl poate înscrie într-un club sportiv (karate, fotbal, înot, gimnastică etc.). El nu trebuie îndepărtat abrupt de stilul său de viață, ci trebuie să i se arate o alternativă de a-și trăi viața, astfel încât el să ia o decizie în cunoștință de cauză”, conchide psihologul Lenke Iuhoș.

Citește și:

13 SEMNE CĂ PARTENERUL TĂU AR PUTEA FI INSTABIL EMOȚIONAL

CINE ESTE „VOCEA” INTERIOARĂ ȘI DE CE NE CERTĂM MEREU CU EA?

ANXIETATEA SE VINDECĂ?