Degetele îmi urmează textura neuniformă a feței, cu toate imperfecțiunile ei din perioada de adult, în timp ce stomacul mi se strânge a ură, frustrare și dorințe disperate. Aș clipi profund, întrebându-mă dacă aș putea să-mi transform imperfecțiunea într-un porțelan fără pori. Dar ochii mereu mi se vor deschide ca să descopăr că nu pot să fac asta.

Probabil că acest sentiment îți este și ție familiar. Poate că este o altă parte componentă a reflecției tale cu care te războiești, poate fi greutatea, o trăsătură fizică, sau pielea, ca în cazul meu. Se holbează la tine și te trimite într-o spirală în care te urăști. Te întrebi dacă se va schimba vreodată ori dacă te vei elibera vreodată de tirania ei.

Oglinda nu este dușmanul tău. Nici corpul, părul, pielea sau tenul. Dușmani îți sunt minciunile care ți s-au spus, mai ales cele pe care le-ai xrezut, iar acum aleargă sălbatice în mintea ta.

Pot să-ți spun ceva adevărat, în schimb? Inima ta este cea mai prețioasă și este cea mai importantă pentru tine. Este esența frumuseții tale și este nevoie disperatp de ea.

Corpul și zâmbetul sunt daruri pe care merită să le împărtășești, dar vibrația și puterea personalității tale sunt cu adevărat cele care conving. „Imperfecțiunile” tale (după standardele cui?) nu fac nicio diferență în frumusețea importantă pe care o ai de oferit.

„Nu contează”, am să repet, uitându-mă la mine, cu ochii înlăcrimați. Inima și mintea contează. M-am hotărât să-mi văd frumusețea dincolo de oglindă.

M-am hotărât să rămân convinsă că am avut mai mult de oferit lumii decât un zâmbet drăguț. Hotărârea asta nu s-a născut din amărăciune, frustrare ori luptă, ci chiar din darul de a adopta această mantră. Durerea a mai durat o perioadă. Am exprirat și am afirmat: „Nu contează”, până când chiar nu a mai contat, sau cel puțin până a contat mai puțin.

Cu pixul mi-am scris pentru a-mi reaminti de frumusețea mea în oglindă care mă salută în fiecare dimineață. Am scris cuvintele care contează . Scrise anume, înțelepte, blînde, curate, entuziaste, de dragoste – acestea erau adevăruri, și în concluzie, frumusețea mea. Acetea erau cuvintele care am decis că contează.

În timp, am încetat să mai urăsc persoana care mă privea înapoi. Am iertat-o pentru ceea ce mi-am dorit să fie altfel și am acceptat-o pentru ceea ce era. Cu mintea vindecată, și fața parcă a început să mi se vindece. Bucuria adevărată a fost să descopăr importanța de a vedea adevărul și de a crede în el, dincolo de minciuni, pentru că el mi-a redat frumusețea pe care am conștientizat-o.

Asta sper și pentru tine. Să-ți cunoști inima și să știi ca asta contează. Acolo se află fumusețea ta.

Un text de Miruna Iosifescu

Citește și:

Coronavirus: Trebuie să fim schimbarea, să o creăm și să o trăim

Ai aproape 30 de ani? Perfect, ești abia la începutul drumului

Acesta este anul în care mă voi îndrăgosti de mine

M-am cam săturat de discuțiile alea cu colegii despre planurile de weekend, pentru că în timp ce alții pleacă în vacanță, au fost într-o excursie sau se pregătesc de luna de miere, eu nu am nimic pregătit.

Și să nu mă înțelegeți greșit – iubitul meu muzician poate că nu are planuri să mă ducă în Toscana, dar asta nu înseamnă că nu este fantastic. Mi-a făcut două tarte de lămâie și o farfurie cu fursecuri de ciocolată săptămâna trecută, doar așa. Și când nu trec prin faza aia prin care am senzația că toată lumea este în locuri mult mai interesante decât mine, este ușor să te bucuri de mici lucruri ca acestea. Și chiar dacă nu avem un calendar social încărcat, încă suntem capabili să ne facem amintiri.

Realitatea asta se extinde și la viața mea în afara relației mele. De exemplu, în această dimineață, am stat în parc pe o bancă și m-am bucurat de o cafea și un croissant cu ciocolată. Alteori, pagina mea de Facebook este asaltată de poze de la nunți, și stau acolo cu cafeaua în față și nu mă simt prea bine. Din fericire, am reușit să învăț câteva ponturi pentru a aprecia ceea ce am și să mă bucur de micile lucruri, datorită psihologului Karina Mihăileanu.

Acordă-ți timp pentru lăsa motoarele mai încet ca să respiri

Reglarea respirației este cel mai ușor mod de a te ancora în momentul prezent și de a elibera stresul. Am încercat să mă concentrez pe respirații mai lungi și mai lente ori de câte ori sunt într-o întâlnire importantă, altfel m-aș hiperventila și aș putea muri. Așa că doamna Mihăileanu recomandă să încep de aici. „Darul respiratului este unul dintre cele mai trecute cu vederea – deși esențial – aspecte ale vieții noastre“, spune ea. „Pur și simplu inspirând și expirând timp de un minut sau două ne putem calma sistemul nervos și putem aprecia viața în sine“.

Încearcă să oprești „mintea comparativă“

„Când începem să ne comparăm cu alții, ori viețile noastre cu ale altora sau imaginea prezentului altora, putem pierde foarte repede aprecierea pentru ceea ce avem“, spune Mihăileanu. „Iluzia sau actualitatea a ceea ce alții ar putea avea te poate băga în depresie sau ne poate descuraja dacă ne concentrăm pe asta în loc să privim spre adevărata frumusețe pe care o avem în viețile noastre.“

Doar auzind despre excursiile colegilor mei mă face să mă simt plictisită și la pământ din cauza lipsei mele de planuri. La fel se întâmplă și când o prietenă de-a mea, care are ten de bebeluș se plânge de o bubiță apărută pe față, iar eu, Regina Acneei, cad într-un râu de tristețe nucleară. „Dacă „vocea comparației toxice“ începe să-și arate capul, roag-o frumos să plece și înlocuiește vocea toxică cu câteva cuvinte de auto-apreciere“, spune Mihăileanu.

Fă un borcan al recunoștinței

Conceptul de borcan al recunoștinței este distractiv, dar și clasic. „Pune un borcan curat sau o cană pe masă chiar în fața ta“, spune psihologul. „Ori de câte ori apare un gând negativ, gândește-te la ceva pozitiv – fie că vine sub forma unei poezii, cuvânt, frază sau imagine. Apoi scrie pe ceva un gând pozitiv și așază biletul în borcan“.

„Poți face asta ori de câte ori ai un gând pozitiv sau îți trece o idee prin minte sau îți iese în cale (cum ar fi dacă ai găsi un citat într-o revistă sau altceva). Când te simți căzută sau nerecunoscătoare, știi că ai pregătită o sursă de observații de recunoștință care te așteaptă în borcan. Tot ce trebuie să faci este să alegi una sau două și să le citești – iar starea de spirit ți se va îmbunătăți de fiecare dată“.

Fă-ți timp pentru a fi recunoscătoare pentru micile lucruri din viața ta de zi cu zi

Asta înseamnă conștientizarea activă a marelui efort de a face un lucru mic. De exemplu, uneori, la micul dejun, nu am timp decât să iau un măr și să-l mănânc pe drum. Când se întâmplă asta, psihologul recomandă să-l mănânc încet și să apreciez toată munca depusă pentru obținerea acelui măr, de la plantare, la creștere și recoltare. „Abordarea lentă“ ne permite să fim recunoscători pentru lucrurile pe care le luăm de-a gata. Și este ușor să iei lucrurile de-a gata, mai ales pe cele de bază cum este mâncarea pe care o mâncăm, sau aerul pe care-l respirăm.

„A fost în zona mea un incendiu cumplit, în care au ars două case și au murit trei oameni. După evenimentul acela am început să apreciez mai mult fiecare zi din viață și fiecare respirație. Perspectiva schimbă totul“, spune psihologul.

Ritualurile de recunoștință

Indiferent dacă ești sau nu o persoană religioasă sau spirituală, psihologul recomandă crearea unui ritual de recunoștință sau o mantra pentru a obșine o stare psihică bună care are la bază pozitivitate și disponibilitatea de a ne bucura de lucruri mărunte. Există o mantra care îi place foarte mult: „Fie să fiu plină de recunoștință. Fie să fiu plină de iubire. Fie să nu primesc niciodată de-a gata un zâmbet sau o îmbrățișare. Fie să lupt să dăruiesc mai mult decât primesc. Fie să-mi amintesc să mă concentrez asupra a tot ce am decât asupra a ceea ce nu se află în fața mea. Fie să-mi petrec zilele îmbăiată în iubire recunoscătoare“.

Și fie să apreciez plăcintele mele cu lămâie, fursecurile și croissantul și cafeaua.

Citește și:

Dar nu toate stilurile se potrivesc oricui. „Este important să nu mergi la un curs doar pentru că le place prietenelor“, explică Ana Maria. „Trebuie să descoperi acel stil cu care rezonezi. Pentru a te ajuta să începi, îți voi spune câte ceva despre cele mai populare 5 stiluri de meditație, urmând ca tu să-l alegi pe cel potrivit pentru tine.“

Meditația ghidată

„Meditația ghidată este cea mai populară și unul dintre cele mai bune tipuri de meditație pentru începători pentru că solicită puțină pregătire și gândire“. Poate fi făcută în grup sau individual, și implică ghidarea de către un antrenor, ori folosirea unei înregistrări video sau audio. Ghidarea te menține pe o pistă și te conduce să vizualizezi – un proces unde tu generezi imagini mentale – pentru a recrea percepții senzoriale și sentimentul de relaxare.

Cum se face: YouTube și iTunes sunt două surse grozave de meditații ghidate gratis. Găsește un loc liniștit, pune căștile pe urechi și lasă-te ghidată către o stare liniștită și relaxată.

Respirație prin meditație

Acesta este un tip de meditație budistă care se concentrează pe mișcarea respirației în timp ce-ți calmezi mintea și-ți relaxezi corpul. „Când elimini dioxid de carbon, faci loc unei noi prana (respirație care-ți redă forța vieții) sau oxigenului. Este un minunat mod de a ne deschide unor noi tipare de gândire pentru a nu repeta încontinuu ameceleași emoții, sentimente și gânduri“

Cum se face: Găsește un loc confortabil, apoi parctică exercițiul respirației pe nas în timp ce ții pieptul și abdomenul nemișcate. Concentrează-te 10 minute. „Scopul acestei meditații este să-ți încetinești respirația și să încetinește ritmul minții“, spune Ana Maria.

Scanarea corpului prin meditație

Cea mai bună parte a acestei tehnici este că poate fi făcută în timp ce stai întinsă. „Așa poți scana diferite părți ale corpului, începând de obicei cu capul și terminând cu degetele de la picioare“. Practicată în mod frecvent, scanarea corpului prin meditație îți ajută mintea să se concentreze în timp ce-ți atrage atenția de la un loc la altul. „Ca începător, nu te-ai aștepta să faci asta de una singură pentru că ai putea fi strasă“, explică Ana Maria.

Cum se face: „Dacă ești începătoare, ai nevoie să fii condusă de un instructor sau de o înregistrare“. Întinde-te confortabil pe spate cu mâinile pe lângă corp. Apoi, în timp ce te concentrezi pe respirație, mută-ți atenția asupra corpului, pas cu pas.

Sunetul prin meditație

Practicarea acestei metode este un mod grozav de a reduce stresul și de a promova relaxarea. Fiecare sunet creează o vibrație într-o parte diferită a corpului care poate fi folosită ca punct de focalizare pentru meditația ta.

Cum se fac: Există mai multe metode, inclusiv concentrarea asupra zgomotelor din jurul tău sau ascultarea liniștii dintre fiecare zgomot. O altă metodă este să folosești o mantra – un sunet, cuvânt sau frază care se repetă. Alege una și repet-o timp de 15 minute în fiecare zi.

Mișcare prin meditație

Această metodă este grozavă pentru cei care mereu sunt în mișcare. „Te poți concentra pe o anumită mantra în timp ce mergi, o mișcare conștientă pe care o poți face în timp ce asculți muzică sau să potrivești mișcările tale unei mantra pe care o repeți și pe care te miști“, spune Ana Maria. „Mișcările repetitive sunt un mod drăguț de a ne reprograma memroia celulalră. Iar când adaugi și mișcare, adaugi de asemenea și un pic de fluiditate meditației tale. Este un mod grozav de a introduce și copiii în meditație.“

Cum se face: Este nevoie să găsești muzica potrivită și un loc unde să te poți mișca liber fără întreruperi sau pericole unde să te rănești sau să-i rănești pe alții.  Închide ochii și mișcă-te într-un stil liber, lăsându-te condusă de muzică. Nu există o modalitate corectă sau greșită de a face asta.

Citește și: