Istoria uleiului de măsline se leagă de civilizațiile antice din jurul Mării Mediterane. Egiptenii, mari consumatori de ulei de măsline în perioada faraonilor, au adus măslinul din Creta. Uleiul de măsline era folosit în ritualurile de îngropare și de curățire. În sec. 16 î.Hr. fenicienii au început să planteze măslini pe teritoriul Greciei și, de acolo, pe toată coasta Mării Mediterane. În timpul dominației romane, „industria” uleiului de măsline a înflorit. Acesta a început să fie folosit și la gătit, pe lângă întrebuințările sale cosmetice și medicinale.

Uleiul de măsline era denumit uleiul frumuseții datorită proprietăților sale emoliente și strălucirii conferite pielii. Primul creion de ochi din lume a fost creat în Grecia, din cărbune amestecat cu ulei de măsline. În Roma antică, femeile foloseau uleiul de măsline pentru a-și proteja de soare pielea și părul, ca și pentru mirosul său plăcut. Uleiul de măsline era aurul verde al zeilor, al regilor și reginelor înainte de a deveni o componentă obișnuită a vieții mediteraneene.

În anii ’60 s-a realizat un studiu pe diferite obiceiuri alimentare în cuprinsul Europei. Locuitorii Cretei au fost găsiți ca având o speranță de viață mult mai mare decât nord-europenii. Explicația oferită a fost aceea că dieta echilibrată conferă protecție față de bolile cardiovasculare.

Cercetările medicale realizate pe uleiul de măsline au arătat că o dietă bogată în acid oleic asigură o balanță echilibrată între colesterolul „bun” și cel „rău”. Lipidele mononesaturate din uleiul de măsline au efecte purificatoare și protectoare pentru vasele de sânge și pentru sistemul digestiv.

Măslinul este un arbore cu frunze sempervirente care poate trăi până la 2000 de ani. În prezent, peste 750 de milioane de măslini sunt plantați în toată lumea. Toate măslinele sunt verzi inițial, colorându-se în brun-închis sau purpuriu pe măsură ce se coc. Uleiul de măsline este, de fapt, sucul măslinelor, care sunt presate la fel ca portocalele, lămâile sau alte fructe.

Uleiul de măsline extra-virgin presat la rece este uleiul care nu a suferit niciun tratament chimic. Termenul „presat la rece” se referă la tehnica utilizată în trecut, când presele nu aveau aceeași putere ca cele de astăzi. Se făcea extracția inițială, ulterior adăugându-se apă caldă pentru o extracție suplimentară. Echipamentele și metodele moderne de extragere fac posibilă obținerea „la rece” a uleiului chiar fără utilizarea căldurii. Astfel uleiul reține și mai mulți fitonutrienți.