Zahărul, cafeaua și alcoolul deshidratează organismul. Ne gândim acest lucru atunci când trece ziua și nu am apucat să bem nici măcar un pahar cu apă.

Nutriționista Alina Stoica ne sfătuiește să ținem cont de acest detaliu mai ales în timpul călătoriilor. Astfel, ne mărturisește aceasta ne putem asigura un nivel optim de hidratare, răcorindu-ne în același timp, consumând apă plată/ carbogazoasă, la care adăugam lămâie, mentă, soc, fructe sau legume proaspete (apă cu castravete sau apa cu fructe de padure este racoroasă și delicioasă).

De asemenea, infuziile  de plante (reci sau calde) au un efect benefic asupra organismului, sunt plăcute la gust și, cu siguranță ne vor răcori în zilele călduroase.

Știm deja, la nivelul anului 2019, că trebuie să mâncăm puțin, variat și echilibrat ca să rămânem sănătoși cât mai mult timp. De asemenea, mai știm și că cel mai sănătos mod de a slăbi este acela în care pierderea în greutate se face treptat, constant și pe o perioadă mai îndelungată de timp. Cu toate astea spațiul virtual este plin de rețete minune care “ne slăbesc”, promițând chiar că putem să mâncămregește, rețete care “ne vindecă” de orice boală și totul se întâmplă peste noapte, fără efort! La o primă privire te și întrebi cum nu ai aflat și tu minunea până acum?

Dieta ketogenică sau dieta keto pare să fie cea mai promovată rețetă de ”sănătate”, dar și cea mai dezbătută dietă, între profesioniști.
Există numeroase teorii care îi reliefează beneficiile, dar și rezultate contradictorii și, mai ales, obișnuința nutriționiștilor de a considera sănătos ca cea mai mare parte din aportul energetic să fie rezultat din metabolizarea carbohidraților. Principalul argument în sprijinul acestei teorii, dincolo de rezultatele (neconcludente sau măcar interpretabile) a studiilor clinice, este fiziologia umană: arderea glucidelor se face prin cel mai ”curat” mecanism,în urma acestui proces obținând doar energie, dioxid de carbon și apă. Fără alte reziduuri. Este firesc, deci, să fie considerat mecanismul preferat de natură. De ce altfel l-ar fi făcutatât de eficient?!

Dieta ketogenică a apărut prin anii 70, inițial ca o dietă menită să trateze pacienții cu epilepsie rezistentă la tratament. Ea a avut inițial un oarecare succes la acești pacienți, dar acum nu mai este recomandată nici de neurologi pentru că, pe termen lung s-a dovedit că acei copii prezentau un grad de retard de creștere (fizic), dar și intelectual, creierul lor făcând mult mai greu achiziții (învață mai greu).” afirmă Dr. Oana Parlițeanu, medic nutriționist (absolvent al colegiului de nutriție) și rezident în Diabet , Nutriție și Boli Metabolice .

Dieta ketogenică este o dietă pe care dr. Oana Parlițeanu o recomandă foarte rar și pentru perioade scurte de timp. Pentru că, spune specialistul, dacă reducem carbohidrații din rația zilnică, trebuie să-i înlocuim cu ceva. În dieta ketogenică, ei se înlocuiesc cu grăsimi. Și numeroase studii ne-au arătat efectul negativ al aportului crescut de grăsimi în favorizarea apariției bolilor cardio-vasculare .

Recomandarea actuală a specialiștilor în nutriție (medicii specialiști în nutriție și boli metabolice) este ca o dietă echilibrată să aibă 45-65 % din energia zilnică din surse de carbohidrați.

Există diete cu aport moderat scăzut în glucide (doar 25-45% din energie este provenită din arderea glucidelor), diete cu aport scăzut în glucide (sub 26%) sau foarte scăzut (sub 10%).
Efectele considerate pozitive se obțin prin scăderea aportului de carbohidrați sub 26%.

Citește continuarea AICI

Citește și:

Aceste tratamente cosmetice diferă în privinţa eficacităţii, costului, durabilităţii şi a efectelor secundare, însă albirea dinţilor se referă în general la aplicarea compuşilor peroxidici pe dinte, cum ar fi peroxidul de hidrogen. Aceşti agenţi penetrează smalţul şi albesc dentina, treptat.

Dr. Ion Melnic, medic specialist în chirurgie dento-alveolară și coordonator al Clinicii Dr. Melnic, descrie mai jos pașii, metodele și beneficiile albirii dentare.

Albirea dentară nu este recomandată persoanelor cu boli gingivale

Medicul stomatolog trebuie să stabilească dacă pacientul este un bun candidat pentru această procedură: albirea dinţilor nu este recomandată femeilor însărcinate sau celor care alăptează, persoanelor cu boli gingivale sau eroziune dentară, copiilor până în 15 ani şi persoanelor cu dinţii foarte sensibili sau alergice la peroxid. “Albirea nu are efect asupra implanturilor, coroanelor sau oricărui alt tip de dinte care nu este natural. Dacă aveţi o plombă de culoarea dintelui, albirea va avea efect doar asupra suprafeţei dentare, nu şi asupra materialului plombei.” spune Dr. Ion Melnic.

Câte tipuri de albire dentară există?

În cabinetele stomatologice există două modalități de albire a dinților: în gutiere sau cu lampa de albit. Pentru albirea în gutiere se folosește un gel de albit cu o concentrație mare, iar ședința durează aproximativ o oră. Dezavantajul este că, pentru rezultate evidente, ședința trebuie repetată de 2-3 ori la o distanță de două zile între ele. Albirea dinților cu lampa de albit constă într-o ședință de cel mult o oră, iar avantajul este că la finalul ședinței dinții vor fi cu 5-10 nuanțe mai albi decât înainte, fără a fi necesară o a doua ședință. Dintre cele două tehnici, albirea cu lampa de albit este cea mai eficientă, având rezultate rapide, efectele de albire sunt văzute imediat și se mențin timp îndelungat.

Avantajele si dezavantajele albirii dentare 

“Unul dintre cele mai importante avantaje ale albirii dentare este acela că, odată cu acest tratament, aspectul se va îmbunătăți, albirea dinților fiind modul perfect de reîmprospătare a imaginii. Un al doilea avantaj constă în faptul că persoana care apelează la un tratament de albire a dinților își va recăpăta încrederea în sine, se va simți confortabil atunci când va zâmbi, iar disconfortul este minim. Există însă și câteva dezavantaje care diferă de la persoană la persoană: reacții adverse (sensibilitate crescută a dinților care va dispărea la sfârșitul tratamentului), inflamarea gingiei după procesul de albire (care va dispărea la finalul tratamentului de albire).”, completează dr. Ion Melnic.

Care este intervalul recomandat între două albiri?

Pentru a păstra dinții albi, este recomandat ca tratamentul de albire a dinților să se realizeze doar la nevoie, dar nu mai des de o dată la 6-8 luni. Însă acest aspect diferă de la pacient la pacient în funcție de preferințele culinare și de obiceiuri cum ar fi fumatul sau consumul de cafea. Rezultatele obținute în urma tratamentului de albire se mențin pe o perioadă mai lungă de timp și procesul de albire se va repeta mai rar dacă se evită fumatul, consumul de băuturi carbogazoase și de alimente care au un conținut crescut de coloranți.

Zeama de lămâie, soluție naturală pentru albirea dinților

Există mai multe soluții naturale pentru albirea dinților, cum ar bicarbonatul, uleiul de măsline, coaja de portocală, zeama de lămâie. “Foarte multă lume apelează la bicarbonatul de sodiu pentru albirea dinților, însă nu este recomandat, deoarece bicarbonatul poate afecta smalțul dinților, iar șansele apariției cariilor cresc. De aceea, tratamentul de albire realizat de către medicul stomatolog este cel mai indicat atunci când ne dorim dinți albi, fără riscul complicațiilor pe termen lung.”, dr. Ion Melnic.

Fumatul, obiceiul nesănătos care păteaza dinții

Fumatul este una dintre cauzele apariției cariilor și îngălbenirii dinților. Sistemul imunitar al unui fumător este afectat, ceea ce înseamnă că organismul este mai putin protejat impotriva infecțiilor și a depunerii bacteriilor pe placa dentară. Fumatul excesiv afectează smalțul dinților, gingiile și calitatea dinților, aceștia fiind predispuși apariției cariilor și bolii parodontale.

O alternativă la albire, mai ales când aceasta este contraindicată o reprezintă fațetele dentare “Fațetele sunt jumătăți de coroană dentară care înlocuiesc smalțul îndepărtat de pe fața anterioară a dinților frontali. Avantajul lor este că au o estetică foarte bună, un grad înalt de precizie, sunt foarte rezistente în timp datorită ceramicii, conferindu-le dinților transluciditatea similară dinților naturali. Fațetele sunt recomandate atunci când există fisuri pe suprafața smalțului dinților, în cazul dinților cu forme inestetice sau pătați ori atunci când există spații mari între dinți.”, concluzionează dr. Ion Melnic, specialist în chirurgie dento-alveolară si coordonator al Clinicii Dr. Melnic.

Citește și: