parinti – Zaina

Regizoarea Ruxandra Ghițescu, despre „Otto Barbarul”, selectat la Festivalul de Film de la Sarajevo

Tudorica Andreea — Mon, 17 Aug 2020 14:06:37 +0000

Otto este un punkist de 17 ani care face eforturi să-și revină după moartea iubitei sale, Laura. Furios și rebel, se revoltă împotriva părinților și a celorlalți, încercând să înțeleagă ce se petrece în viața lui.

Se uită iari și iar și filmulețele cu Laura, încercând să pună cap la cap ultimele ei zile, dar în timp ce încearcă să înțeleagă de ce a murit, încearcă să înțeleagă rolul pe care l-a jucat el în tragicul eveniment.

„Otto Barbarul” este debutul regizoral de lung metraj al Ruxandrei Ghițescu și zilelea acestea participă în competiția finală a Festivalului de Film de la Sarajevo. Înainte de premiera filmului, Ghițescu a stat de vorbă cu revista Variety.

Ne poți spune la început de unde ți-a venit ideea pentru acest film?

Ideea acestui film mi-a venit când eram gravidă cu fiica mea. Cred că a venit din acea nevoie a mea ca viitor părinte de a înțelege mai bine acea perioadă de adolescență, care a lăsat o amprentă asupra mea. Îmi amintesc că eram foarte singură în acea perioadă și nu reușeam să stabilesc o legătură cu părinții mei. De aceea, cred că aceasta a fost nevoia de a mă întoarce în acea perioadă și să înțeleg perspectiva unui adolescent.

De ce ai ales să spui povestea unui tânăr pe cale de maturizare?

M-am identificat cu Octavian Albu (Otto Barbarul) din viața reală. Avea porecla asta și este liderul unei trupe de punk din București în anul 2010. (Albu este și regizorul muzical al filmului). M-am identificat cu multe din perspectivele lui asupra vieții pe care le-am citit în interviuri și pe Facebook. Pentru mine, era destul de dificil să am un erou așa violent ca femeie, pentru că ar fi avut nevoie de multe explicații și contextualizare. De aceea am ales să nu am un erou bărbat și un antierou bărbat. Povestea nu i se întâmplă lui Otto, ci Laurei. Iar el este pur și simplu absorbit în acest eveniment. Nu este nici eroul, și nici eroul negatov. Este doar un tip care nu trăiește povestea cu adevărat, dar este parte din ea.

Protagonistul filmului, Octavian, este Otto pentru prietenii lui; Tavi pentru părinții lui, iar în cele mai sfidătoare momente se referă la el însuși ca „barbarul”. Ai vrut ca toate aceste nume să reflecte diferitele aspecte ale personalității sale, bucăți ale identității sale pe care el însuși încearcă să le pună cap la cap?

Da, asta am vrut, să arăt diferitele proiecții pe care oamenii le au asupra lui. Ca adolescenți, cred că trebuie să ne potrivim proiecțiilor părinților noștri sau proiecțiilor prietenilor noștri, și rămâne foarte puțin de descoperit noi înșine. Este, de asemenea, o vârstă foarte fragilă când opiniile celorlalți contează mult, și ne reflectăm noi înșine în modul în care ne văd ceilalți.

Marc Titieni, care-l joacă pe Otto, a jucat de mic în film și TV. Cum de l-ai ales pe el?

L-am văzut pe când era copil în câteva filme. Când l-am întâlnit, nu mai voia să joace, pentru că studia scenaristica. Era în primul an la UNATC. Cred că a venit doar pentru că părinții l-au trimis la audiție. (Râde)

Tatăl său, din viața reală, care-i este și tată în film, este unul dintre cei mai buni actori ai generației sale. Ai știu imedoat că vrei să-i distribui pe amândoi, să aduci dinamica tată-fiu din viața reală?

Nu am decis actorii din rolurile părinților până nu l-am avut pe Otto. Am avut o listă scurtă, pentru că a fost și cel mai greu de găsit. Am avut o listă scurtă de la directoarea de casting, Florentina Bratfanof. Cred că am ales trei tați. Dar la final, a fost bine să-i avem împreună. A fost și provocator, pentru că relația lor din film diferă de cea din realitate. Adrian este un tată foarte iubitor, iar Otto este un copil foarte răsfățat. Au o cu totul altă dinamică în relație, așa că am lucrat puțin la stabilirea unei noi relații. Dar în final, cred că se simte iubirea dintre cei doi. Asta este un plus adus poveștii.

Poveștile de maturizare, și mai ales dramele adolescenților, sunt teme des întâlnite în filmele americane. Se întâmplă des să vezi astfel de povești și în filmele românești?

Pot să vă răspund mai pe larg la această întrebare? (Râde). Cât am scris scenariul, m-am gândit de mai multe ori că poate ar fi mai bine să am perspectiva unui angajat la serviciilor sociale. Ar fi fost o perspectivă cu care m-aș fi simțit mai în largul meu, provenind din acest neo-realism al școlii din România. Ar fi fost alegerea cea mai ușoară. În același timp, sunt foarte conștientă de faptul că realizatorii de filme au altă vârtsă decât publicul care merge la mall. Prezentăm filme depre vârsta mijlocie într-un mediu care atrage tineri. Este un nou val acum, de a face acest gen de comedii cu adolescenți în România, care devine blockbustere și sunt pe primul loc în box-office.

A fost o provocare pentru mine să reflect cumva realitățile adolescenților contemporani. Am încercat să lucrez cu cât mai mulți adolescenți am putut pentru a obține o imagine clară a situației. A fost destul de greu să nu am perspectiva unei mame de 40 de ani asupra unui băiat de 17 ani, la un fil editat de Dana Bunescu care se apropie de 50 de ani, filmat de Ana Drăghici care are aproape 40 de ani. Am stat aproape de oameni reali…doar pentru a avea acest gen de originalitate și relitate în toată povestea și de a nu avea proiecțiile noastre despre cum credem că ar sta lucrurile.

6 mituri despre cum e să rămâi gravidă după ce ai împlinit 35 de ani

Tudorica Andreea — Mon, 02 Dec 2019 08:40:17 +0000

Numărul româncelor care decid să aibă primul copil după vârsta de 35 de ani s-a dublat în ultimul sfert de secol. Astfel, anual, la fiecare o mie de femei care nasc pentru prima dată, 28 au între 35 şi 39 de ani, în timp ce cinci au între 40 şi 45 de ani. Spre comparaţie, în anul 1990, 14,6 din 1000 de copii care se năşteau ca fiind primii copii ai unei femei, erau aduşi pe lume de mame cu o vârstă cuprinsă între 35 şi 39 de ani.

În ciuda acestor statistici care arată că femeile au început să prefere să facă copii mai târziu, continuă să existe tot felul de concepții greșite legate de fertilitate și creșterea celor mici.

Mitul nr.1: Vei rămâne mai greu gravidă dacă încerci să faci un copil după 35 de ani

Realitatea: „The National Institute for Healthcare and Exellence din Marea Britanie a constatat că peste 80% din femeile sub 40 de ani reușesc să rămână însărcinate într-un an. Și asta pentru că nu folosesc ijloace contraceptive și au o viață sexuală activă“, explică Elizabeth Duff, expert al institutului. „Procentajul scade ușor atunci când vine vorba de femeile care sunt mai aproape de vârsta de 40 de ani“

Mitul nr.2: Este neobișnuit să devii mamă peste 35 de ani de vreme ce fertilitatea scade

Realitatea: „De fapt, este chiar foarte obișnuit“, spune Duff. „Aproape o cincime (17,7%) din toate nașterile în perioada 2016-2017 au fost ale unor mame cu vârsta între 35 și 39 de ani, potrivit statisticilor“. Și dr. James Nicopoullos, specialist în medicină reproductivă spune că nu estedeloc neobișnuit să rămâi gravidă după ce ai depășit vârsta de 35 de ani,

Mitul nr.3: Riști să pierzi sarcina

Realitatea: Da, este un risc minor de pierdere a sarcinii. La femeile sub 30 de ani, una din zece riscă să piardă sarcina. La femeile cu vârsta între 35 și 39 de ani, riscul crește ușor, la două din zece femei. Una din patru femei va pierde o sarcină în timpul vieții. Cele mai multe femei vor trece peste acest eveniment neplăcut și vor duce cu succes la termen o sarcină viitoare. „Pe cât de traumatic și dificilă este o pierdere de sarcină, organismul este cel care se asigură că nu se dezvoltă un embrion dintr-un ou anormal din punct de vedere genetic“, explică Nicopoullos.

Mitul nr.4: Dacă ai rămas gravidă după 35 de ani, sigur ai făcut fertilizare in vitro

Realitatea: Nu. 80% din cupluri cncep natural într-un interval de un an până la vârsta de 40 de ani. De exemplu, cifrele din Marea Britanie arată așa: în 2016, 42% din pcientele care au făcut fertilizarein vitro aveau sub 35 de ani. 23% aveau între 35 și 37 de ani, 14%, 38-39 ani, 14% cu vârsta 40-42 de ani, iar 4% între 43 și 44 de ani. Media de vârstă pentru o pacinetă care face fertilizare in vitro este 35, 5 ani.

Dr. Nicopoullos spune că cuplurile care se străduiesc să conceapă natural, ar trebui să ia în considerare investigația și tratamentul cât mai devreme posibil „de vreme ce succesul tratamentului de fertilitate începe să scadă rapid după 35 de ani“.

Mitul nr.5: Ești clasificată ca o mamă „geriatrică“

Realitatea: Au fost destule discuții despre Ducesa de Sussex ca fiind clasificată mamă „geriatrică“, dar dr. Nicopoullos spune că termenul nu este folosit de medici, din cauza asocierilor sale negative evidente. Acesta era un termen folosit cu câteva zeci de ani în urmă. „Din punct de vedere medical, trebuie avute în vedere toate informațiile legate de sănătatea și starea pacientei“.

Mitul nr.6: Riscul de complicații în timpul sarcinii și al nașterii este mult mai mare

Realitatea: Există un pic mai multe riscuri de complicații în timpul sarcinii și al nașterii pentru femeile care devin pentru prima dată mame după 35 de ani. „Asta înseamnă șanse mai mari de diabet, pre-eclampsie, hipertensiune, pierderea sarcinii sau un copil cu sindrom Down“, spune dr Duff.

Una peste alta, există anumite riscuri pentru femei pe măsură ce înaintează în vârstă – ceea ce poate fi valabil în general pentru starea de sănătate, să fim cinstiți -, dar nu putem generaliza.

Citește și:

Cum le cultivăm copiilor inteligența emoțională? Explicațiile psihologului

Psihologul Angela Nuțu: Inteligența încetinește procesul de îmbătrânire

Schimbări pe care le putem face pentru a citi mai mult