Dacă îți place peștele, vei aprecia aceste rețete și vei încerca să le prepari și tu, pentru că nu sunt deloc dificile.

Macrou marinat, cu salată de toamnă și cremă de muștar și mărar

Pregătire 20 min
Marinare 2 ore sau mai mult
Gătire 40 min
Porții 4 (ca aperitiv)

1 lingură ulei de măsline
200ml oțet de mere
200ml cidru
50g zahăr pudră
1 cățel de usturoi, curățat și pisat
2 crenguțe de cimbru
2 frunze de dafin
sare
4 bucăți de macrou, filetat și fără oase
câteva crenguțe de mărar

Pentru salată
2 cepe, curățate și tăiate julien

2 morcovi, curățați și dați pe răzătoarea mare
20 ridichi, curățate și feliate
400g amestec de varză albă, conopidă, tije de țelină și/sau varză de bruxelles, curățate și tăiate fin
80g zahăr pudră
2 lingurițe sare
200ml oțet de mere
4 linguri ulei de măsline
2 lingurițe de semințe negre de muștar
1 linguriță rasă de piper măcinat
3 linguri de fiecare; chives, mentă și pătrunjel, tocate

Pentru cremă
2 gălbenușuri
1 lingură muștar cu boabe întregi
2 lingurițe zahăr pudră
2 linguri zeamă de lămâie

100ml ulei de măsline
150ml smântână

Încinge primele șapte ingrediente într-o tigaie pentru a dizolva zahărul, apoi lasă pe foc două minute și adaugă un vârf de sare. Întinde peștele într-un vas în care va încăpea într-un singur strat. Toarnă peste compoziția obținută în tigaie, acoperă și lasă la marinat pentru cel puțin două ore. ( Peștele poate fi păstrat în acel lichid chiar și două zile).

Amestecă legumele pentru salată cu două linguri de zagăr și sare. Lasă amestecul într-o sită să se scurgă timp de 20 de minute.

Pentru crema, amestecă gălbenușurile, muștarul, zahărul și zeama de lămâie timp de un minut. Toarnă uleiul în cantități mici și amestecă încontinuu, asezonează cu sare, acoperă și bagă la frigider.

Într-un vas mic, amestecă restul de zahăr cu oțetul, uleiul, semințele de muștar, piperul și un vârf de sare. Amestecă legumele cu dressingul, adaugă ierburile și asezonează după gust. Pune câte o lingură din cremă pe fiecare farfurie și întinde-o pe toată suprafața, apoi așază o grămăloară de salată. Pune și câte două bucăți de pește, peste care presari sare dacă este nevoie și puțin mărar și servești.

Piure de egrefin afumat și salată de ceapă marinată

Pregătire 15 min
Marinare 12 ore
Gătire 30 min
Porții 8 (ca aperitiv)

150ml oțet de vin alb
150g zahăr pudră
Sare și piper
8 șalote, curățate și tăiate julien sau după plac
2 cartofi copți, curățați și tăiați bucățele
1 vârf de cuțit de șofran
300ml lapte
2 căței de usturoi, curățați și tocați
2 frunze de dafin
500g egrefin afumat sau cod afumat, curățat de piele și fără oase
200ml ulei din sâmburi de struguri
2 mâini de frunze de pătrunjel, plus încă 2 linguri, tocat, pentru ornare
zeama de la o lămâie

pâine franțuzească tăiată felii

Pune vinul, oțetul și zahărul într-o tigaie, adaugă puțină sare și lasă să fiarbă la foc mic. Pune șalotele într-un vas, peste care torni lichidul fierbinte și lași să se răcească. Acoperă și lasă la marinat cel puțin 12 ore.

Pune laptele, usturoiul și foile de dafin într-o oală și adu la punctul de fierbere, așază peștele în compziție, oprește focul și lasă în lichidul firebinte șase minute. Ia bucățile de pește și așază-le într-un mixer, păstrând laptele.

Încălzește puțin uleiul într-o tigaie. Mixează peștele până devine piure, apoi, cu motorul pornit, toarnă cuj grijă uleiul cald și laptele păstrat. Odată amestecate, adaucă pătrunjelul și cartofii și mai mixează 30 de secunde. Adaugă mare parte din zeama de lămâie și puțin piper, și curăță vasul. Asezonează după gust și mai adaugă zeamă de lămâie dacă este cazul.

Părjește pâinea. Ia niște șalote din marinată, amestecă cu pătrunjelul tocat și aranjează pe farfurii. Așază o porție din piureul cu pește, stropește cu ulei din sâmburi de struguri și presară puțin pătrunjel și servește cu pâine prăjită.

Sursa foto: The Guardian

Citește și:

„Leacurile noastre sunt ca o mâncare sau o prăjitură făcută în casă“, ne spune Ion Bobaru, unul dintre ultimii spițeri din țară, cel care prepară cu mâna lui leacuri din străbuni și care a relansat ideea „farmaciei de familie“.

S-a născut într-o comună din județul Teleorman și visul său cel mare a fost să se facă agronom. Ion Bobaru a fost la un pas de a și-l îndeplini, însă s-a îndrăgostit de farmacologie, ceea ce avea să devină mai mult decât o meserie: viața sa. A băut apă de Dunăre şi nu a mai părăsit Brăila. Odată ajuns aici, s-a îndrăgostit de mirosul de salcie, de gustul sarailiei şi n-a mai vrut să plece. „Născut și crescut la țară, dorința mea inițială a fost să mă fac agronom. În liceul agricol, absolvit pe lângă plantele de cultură folosite de oameni în alimentație și în hrana animalelor, am studiat și dușmanii acestor plante, buruienile. Pentru agronomi, buruienile sunt o pacoste. Pentru farmaciști și omul bolnav, o binefacere.“ Întâmplarea face să citească, după absolvirea liceului, o carte de popularizare a științei, intitulată „Buruieni de leac“. „Aceasta a schimbat gândirea în realegerea profesiei mele și așa am hotărât să mă fac farmacist.“ Hotărârea de a renunța la meseria de agronom în favoarea celei de farmacist nu a regretat-o niciun moment. Ba, mai mult, și-a atras întreaga familie, cu mic, cu mare, în tainele unei meserii pe cale de dispariție. Bobaru i-a împărtăşit visul, dar şi tainele meseriei, fiului său, Liviu, şi el tot farmacist, și unei echipe foarte tinere cu care lucrează și care dorește să se perfecționeze în „tainele adevăratei farmacii“.

Farmacia „Faltis” funcţionează şi astăzi în aceeaşi clădire veche, dar renovată, din centrul Brăilei. Ion Faltis (stânga) şi fiul Dumitru, într-o imagine de la începutul anilor ’20

Nu am promovat farmacia, ci ea pe mine

„Faltis“ a fost a șasea farmacie deschisă în Brăila, în anul 1894, și de atunci funcționează fără întrerupere. Până la naționalizare s-a numit Farmacia „Doctor Davila“, apoi, simplu, Farmacia nr. 12. În anul 1992, Ion Bobaru a cumpărat clădirea și a renovat-o, păstrându-i însă istoria și poveștile. „Este într-adevăr un muzeu, dar viu. Se lucrează pe aceeași masă și cu foarte multe ustensile și aparatură de pe vremea lui Faltis, cel care a și înființat farmacia“, continuă povestea Ion Bobaru. Clădirea care adăpostește farmacia este înregistrată ca monument istoric.

În anul 2014 Ministerul Culturii acordă Farmaciei Faltis o „Diplomă de onoare“ pentru „succesul eforturilor de salvgardare a valorilor arhitecturale, bibliofile, tehnice și de mobilier tradițional“. „Parafrazându-l pe Marin Preda, pot spune, fără nicio teamă de a greși, că Ion Faltis a fost unul dintre cei mai iubiți farmaciști români de la începutul secolului trecut. Sunt foarte legat de această farmacie. Nu eu am reușit să o promovez, ci ea m-a promovat pe mine. Eu nu am făcut și nu fac decât să duc faima acestei farmacii create de farmacistul Faltis.“

Şi astăzi sunt leacuri preparate conform Farmacopeei din 1862. (Ion Bobaru)

Un produs tradițional trebuie să aibă și o poveste

Ion Bobaru are toate ediţiile Farmacopeei Române (n.r. – manual ce conţine descrieri şi indicaţii pentru cele mai importante substanţe farmaceutice), de la 1862 încoace. A fabricat, de mână, sute de medicamente. Pentru cea mai valoroasă farmacopee, cea scrisă de Vodă Cuza, a plătit o „căruță de bani“. „Unele rețete le-am găsit în arhiva farmaciei, pe altele le-am descoperit în diferite formulare farmaceutice vechi. Prepar și astăzi niște pastile de supt menționate în Farmacopeea Română, ediția I, de la 1862, scrisă de farmacistul brăilean C.C. Hepites, farmacopee aprobată de domnitorul Al. Ioan Cuza.“

Remediile pe care le fabrică spițerul în laboratorul propriu sunt rețete vechi, unele de peste o sută de ani. La început, medicamentele aveau exclusiv origine vegetală sau minerală. După anii 1900, odată cu dezvoltarea chimiei, au apărut medicamentele de sinteză, care domină astăzi piața farmaceutică. „Preparăm rețete ce au la bază plante medicinale sau formule vechi care au trecut proba timpului. Noi le considerăm tratamente tradiționale. Un produs tradițional, culinar sau medicamentos trebuie să aibă o vechime, o istorie, o poveste. Toate preparatele noastre au în spate o vechime, o întâmplare sau o poveste.“

70% din produsele farmaciei sunt solicitate și livrate bolnavilor din întreaga țară

Este nevoie de responsabilitate când recomanzi un leac

L-am întrebat dacă, dincolo de povești și istorie, dincolo de pilule și creme tămăduitoare, se teme că ar putea fi acuzat de unii sau de alții de monopol. „Se poate vorbi de un monopol, dar nu provocat de mine, ci de reținerea farmaciștilor de a nu se implica suficient în acest domeniu. Mi-aș dori să aflu că în România sunt multe farmacii care au în portofoliu cât mai multe preparate producție proprie. Dar ca să faci ce facem noi, îți trebuie o anumită pregătire teoretică și experiență practică și să-ți asumi responsabilitatea față de cel suferind atunci când îi recomanzi produsele tale. Este mult mai comod să te limitezi să eliberezi doar medicamente preparate de alţii. Lupta cea mare între farmacii, în racolarea de noi clienţi ori bolnavi şi fidelizarea lor se bazează pe discounturi, pe eliberarea de carduri şi nu prin ceea ce ar putea face practic farmaciştii. Dar mie mi se pare prea puţin.“

Faltis, aniversat la 50 de ani de activitate

În anul 1925, zeci de farmaciști au venit la Brăila pentru a sărbători cei 50 de activitate în domeniul farmaceutic ai lui Ioan Faltis, eveniment care a fost relatat în presa vremii. „În laboratorul încărcat cu bocaluri cu forme nobile, cu alambicuri complicate și retorte de un desen capricios, farmacistul oficiază, ca un pontif absorbit în răspunderea menirei lui. (…) Mag singuratec, drapat în veștmântul alb al cercetătorului arcanelor, care și-a înnobilat arta prin investigații personale îndelungate și prin cunoștințe vaste în domenii diferite, farmacistul cântărește pulberi impalpabile, pe balanțe de o sensibilitate feminină. (…) Apostol timid, farmacistul își ascunde marea lui dragoste de oameni sub o modestie profesională înnăscută și legată în mod indestructibil de concepția a tot răscumpărătoare a științei.“ În aprilie 1925, zeci de farmaciști din întreaga țară s-au adunat la Brăila pentru a sărbători cei 50 de ani de activitate ai farmacistului Ioan Faltis și i-au înmânat acestuia o diplomă și „un vason din bronz“, inscripționat în latină astfel: „Darul nostru în bronz în semn de recunoștință și dragoste, vrednicului nostru coleg Ion Faltis, cu prilejul jubileului său de 50 de ani de muncă profesională“.

Eureka, maşinărie de peste 100 de ani folosită la comprimarea capsulelor

Spirtul de oase și călcâiele crăpate

Într-un loc care mustește de istorie și poveste, după 37 de ani petrecuți în lumea plantelor de leac, amintirile se țin lanț. Una dintre ele are legătură chiar cu cel mai vândut preparat din farmacie: spirtul de oase. „În urmă cu zeci de ani, când am preluat farmacia, veneau oameni în vârstă și-mi povesteau că atunci când ei erau mici ajungeau, cu bunicii lor, la Farmacia Faltis și cereau spirt de oase. Fiind tânăr farmacist, am fost derutat de această cerință, mai ales de numele acestui preparat. Am aflat că era vorba de un spirt preparat de Faltis contra durerilor de oase. Boala reumatică a fost pentru brăileni o boală frecventă, având în vedere că în Balta Brăilei mulți își câștigau existența cu pescuitul. Și cum numele preparatului era prea lung, oamenii l-au botezat simplu, „spirt de oase“.

Nici doamnele și domnișoarele nu au fost uitate de spițeri, mai ales că înainte de Revoluție nu se găsea mai nimic: de la alimente la medicamente, de la banala pastă de dinți la dresurile pentru femei. Cea mai mare bucurie pentru o femeie era să aibă un ciorap de nylon. Supărarea cea mare apărea însă atunci când aceștia se agățau de pielea crăpată a călcâielor. „Au venit multe femei și m-au rugat să fac un unguent pentru călcâie crăpate, pentru a salva ciorapii. Așa a apărut unguentul pentru călcâie pe care-l preparăm și astăzi.“

Tânăra echipă a farmacistului Ion Bobaru

„Este la fel ca o prăjitură făcută în casă“

Aveți o grădină proprie pentru a prepara toate aceste remedii. Care sunt cele mai cunoscute plante pe care le cultivați și ce preparați din ele?

Plantele medicinale pentru prelucrare în farmacia Faltis au două surse de provenienţă: din grădina proprie şi din flora spontană. Fiind şi agronom, nu a fost o problemă să înfiinţez o grădină cu câteva plante medicinale. Cele mai folosite sunt saschiul, iedera, cătina tibetană (goji), roiniţa, omagul, ginkgo biloba, levănţica, ardeiul iute, rozmarinul, lăcrămioarele. Din flora spontană recoltăm: muşeţelul, creţişoara, păducelul, cicoarea, păpădia, pufuliţa, ghimpele, salcia, plopul negru şi multe altele. Preparăm din aceste plante ceaiuri, tincturi, vinuri, unguente, creme, ovule, supozitoare, loţiuni.

Dacă mâine un străin v-ar trece pragul farmaciei, cum l-ați convinge că produsele dumneavoastră sunt altfel decât cele din celelalte farmacii?

Medicamentele preparate de noi sunt tip manufactură. Ele se prepară în cantitaţi mici. Nu au nevoie de stabilizanți sau conservanţi. Sunt situaţii când nu avem timp nici să le etichetam şi să le punem pe raft la vânzare şi ele deja s-au epuizat. Dacă în industrie procesul tehnologic este automatizat, în farmacie controlul procesului de fabricare este controlat organoleptic şi vizual. E la fel ca o mâncare sau o prăjitură făcută în casă.

Care sunt cele mai căutate produse?

Reuşim să acoperim medicamente pentru cele mai frecvente boli ale organismului uman: pentru aparatul respirator, digestiv, boli ale bilei şi ficatului, aparatul urinar, pentru bolile de piele şi anexele acesteia, bolile aparatului cardiovascular, bolile cerebrale şi pentru bolile reumatice. Avem o nişă de cumpărători care apreciază cremele noastre cosmetice. Preparatele din saschiu, care se adresează bolilor celor două organe vitale ale omului, inima şi creierul, și care nu ar trebui să lipsească din tabietul zilnic al vârstnicului sănătos sau bolnav, dar şi produsele din tescovină, sunt cele mai vândute.

Din tescovină?

Da, din tescovină, care este considerată de unii un subprodus la procesarea strugurilor, fără prea mare importanță. Am reuşit să punem pe piaţă pulberea de tescovină, capsule cu seminţe de struguri roşii, tinctura de tescovină şi creme antiîmbătrânire şi antirid. Tescovina este bogată în rezveratrol, un antioxidant care neutralizează radicalii liberi răspunzători de îmbătrânirea prematură. De asemenea, are un conţinut ridicat în acizi esenţiali nesaturați şi derivaţi antocianici ce ajută la scăderea colesterolului rău (LDL) din organism, prevenind ateroscleroza cardiacă şi ramolismentul cerebral. Rezveratrolul, deşi se găseşte în cantităţi mari în strugurii roşii, nu trece decât în cantităţi mici în vin, deoarece este greu solubil în apă. El rămâne în tescovină, de aceea e bine să fie folosită ca atare.

Ați putea fi acuzați că vindeți iluzii deșarte. Cum convingeți că nu este așa?

Ar fi o mare dezamăgire pentru cineva care apelează la serviciile noastre să exagerăm cu virtuţile terapeutice ale produselor noastre. De cele mai multe ori, în bolile cronice, incurabile, preparatele noastre le recomandăm ca terapii complementare la medicaţia alopată recomandată de medicii curanţi. După un anumit timp se poate renunţa, treptat, la medicaţia de sinteză şi să se continue cu medicaţia naturistă. Sunt şi boli pe care le rezolvăm exclusiv cu remedii naturiste. Ideal ar fi ca terapiile naturiste pe care le preparăm să fie folosite în mod preventiv sau imediat când boala s-a declanșat. Din păcate, acest lucru se întâmplă destul de rar.

Storyteller Andreea Tudorică

L-am testat şi eu. Rezultatele au fost uimitoare iar despre savurat ce să spun? A dispărut rapid din frigider.

Ingrediente:

– 250g unt de preferinţă cel nesărat

– 200g zahăr

– 200g griş

– 100-150g biscuiţi rotunzi sfărâmicioşi

– 1l de lapte

– 1 cutie piersici conservă 900g

– 3 gălbenuşuri de ou

– 2 linguri gelatină 20g

– 1 lingură cacao

– 2 bucăţi kiwi pentru decor

Preparare:

Fierbeţi grişul cu lapte, amestecând continuu. Lăsaţi amestecul să se răcească. Bateţi untul moale cu mixerul şi adăugaţi zahărul. La sfârşit adăugaţi gălbenuşurile unul câte unul şi continuaţi să bateţi. În masa obţinută puneţi câte o lingură de terci de griş amestecând continuu până îl încorporaţi pe tot în crema cu unt. Împărţiţi compoziţia în două părţi egale iar în una dintre ele, adăugaţi cacao.

Aşezaţi biscuiţii într-o formă detaşabilă ( diametrul de 23 cm) tapetată cu hârtie de copt. Puneţi deasupra primul strat de cremă cu cacao, apoi crema albă.Nivelaţi şi daţi tortul la frigider.

Scurgeţi piersicile printr-o sită. În siropul de piersici puneţi gelatina şi lasaţi timp de 10 minute, ca să se umfle. Mărunţiţi piersicile cu blenderul sub formă de piure. Încălziţi siropul cu  gelatină până aceasta se va dizolva complet.

Adăugaţi 2 linguri de piure de piersici în gelatină ca să echilibraţi temperatura apoi amestecaţi cu piureul rămas. Scoateţi tortul din frigider şi turnaţi deaupra piureul de fructe. Daţi tortul la frigider, ca să se întărească jeleul. Scoateţi tortul din frigider şi îndepărataţi forma. Cu fructele de kiwi curăţate şi tăiate rondele decoraţi prăjitura. După preferinţă, puteţi decora tortul cu alte fructe sau gem.

Toţi apreciem acest aparat folosit în special pentru varianta rapidă pe care ne-o oferă de a obţine rapid un mic dejun săţios şi sănătos. Cu blenderul reuşim să pregătim cele mai rapide şi variate smoothie-uri din fructe şi legume proaspete. Iată şi alte întrebuinţări ale acestui aparat, la care poate că nici nu te-ai gândit.

Frişcă naturală?  Nimic mai simplu şi mai uşor. Pune în blender o cană de smântână şi mixează timp de 20 de secunde. Adaugă o linguriţă de zahăr pudră şi mixează din nou timp de 20-30 de secunde. Vei obţine  într-un timp scurt frişca dorită pentru cafea, prăjituri, etc.

Omletă pufoasă. Sparge ouăle direct în blender. Adaugă brânza, caşcava l (tăiate cuburi), ardei, ceapă, sau ce alte ingrediente  mai preferi. O lingură de apă minerală va face omleta mai pufoasă. Condimentează cu sare, piper şi dacă pui şi o lingură de smântână, poţi coace omleta în tigaia antiaderentă fără a mai folosi ulei.

Cafea râşnită? Ei bine, da! Când nu ai la îndemână râşniţa pentru cafea, nu-i nimic. Pune boabele de cafea în blender. Rezultatul nu va fi la fel de fin ca atunci când foloseşti râşniţa, dar cafeaua va fi la fel de aromată.

Clătite rapide şi pufoase. Te grăbeşti şi ai poftă de nişte clătite delicioase?  Nimic mai simplu! Pune toate ingredientele necesare în blender, amestecă aproximativ un minut la viteză mare şi adaugă o linguriţă de ulei. Rezultatul va fi satisfăcător. Clătite pufoase şi  pregătite mult mai rapid.

Unt de casă. Foloseşte smântână cât mai grasă şi densă şi mixeaz-o la blender. Scurge zerul şi adună untul care se formează din grăsime.

O pâine de casă mai gustoasă! Pune în blender un amestec de seminţe decorticate şi uscate precum cele de orz, susan, floarea-soarelui sau de dovleac şi toacă-le bine. Amestecul obţinut adaugă-l peste făina de grâu. Vei obţine un aluat mult mai gustos pentru pâinea ta.

Sos de castraveţi pentru somon

Ingediente:

– 1 castravete

– 1 lingură suc de lămâie

– 1 cană de smântână

– 1 lingură de ceapă rasă

– 1 legatură de mărar tocat mărunt

– sare şi piper după gust

Preparare:

Se curăţă castravetele de coajă şi de seminţe apoi se dă prin răzătoarea mică. Amestecaţi castravetele ras cu smântâna, ceapa rasă, sucul de lămâie şi mărarul tocat şi condimentaţi după gust. Ţine-ţi sosul la rece până în momentul servirii.

Sos cald cu unt şi lămâie

Ingrediente:

– 100ml smântână

– 250ml vin alb

– 50g unt

– 1 lămâie

– 1 ceapă

Preparare:

Ceapa curăţată şi tocată mărunt se fierbe în vin. După ce a scăzut şi au mai rămas doar 2 linguri de lichid în vas, adăugaţi treptat untul, tăiat în cubuleţe.Se ameastecă până se încorporează tot untul. Adăugaţi smântâna şi sucul de lămâie şi amestecaţi. Sosul se păstreză la cald până în momentul servirii. Puteţi să-l ţineţi la bain-marie, într-un vas cu apă fierbinte.

Sos de mărar

Ingrediente:

– 2 căni supă de legume sau de pui

– 1 cană de lapte

– 1 cană de mărar verde tocat mărunt

– 1 cană de smântână

– 2 linguri unt

-1 lingurţă de zahăr

– 4 linguri suc de lămâie

– 2 linguriţe de făină

– 1 linguriţă de piper alb măcinat

– sare

Preparare:

Puneţi untul la topit şi adăugaţi mărarul, zahărul şi sarea. Amestecaţi până se încălzeşte bine şi turnaţi supa. Separat, amestecaţi făina cu laptele şi cu jumătate din cantitatea de smântână. Turnaţi amestecul peste celelalte ingrediente ţinute la foc mic, amestecând încontinuu, pentru ca sosul să nu se prindă. Adăugaţi sucul de lămâie şi fierbeţi sosul timp de 15 minute la foc mic. Luaţi vasul de pe foc, adăugaţi smântâna rămasă şi amestecaţi bine. Acoperiţi vasul şi lăsaţi să se răcească puţin înainte de servire.

Sos de capere pentru peşte gras

Ingrediente:

– 400ml supa de legume sau de pui

-2 linguri de capere mari

– 2 linguri de smântână

– 2 linguri de făină

– 2 linguri de unt

– 2 linguri de zeamă de lămâie

– sare şi piper după gust

Preparare:

Topiţi untul într-un vas. Adăugaţi făina, amestecaţi şi rumeniţi-o 3 minute, la foc potrivit. Adăugaţi supa şi lăsaţi să fiarbă, amestecând încontinuu, pentru a nu se forma cocoloaşe. Adăugaţi zeama de lămâie, smântâna şi caperele întregi sau tăiate, după cum vă place. Mai fierbeţi 5 minute, apoi luaţi vasul de pe foc şi lăsaţi sosul să se răcească.

Sos de mentă pentru peşte fript pe grătar

Ingrediente:

– 150ml smântână

– 150g cognac

– 200g frunze verzi de mentă

– 1 linguriţă frunze de pătrunjel verde

– sare grunjoasă

Preparare:

Frunzele de mentă şi pătrunjel tăiate mărunt, le pisaţi într-un mojar împreună cu sare grunjoasă. Adăugaţi  smântâna şi cognacul şi amestecaţi până la omogenizare. Puneţi vasul la bain-marie, la foc potrivit şi fierbeţi sosul timp de 5 minute. Serviţi sosul cald sau rece.

Am pregătit acest tort în ideea că fiind iarnă, merele şi nucile pe lângă faptul că sunt foarte sănătoase, sunt şi de sezon.

Tort cu mere şi nucă 

Iată de ce aveţi nevoie.

Ingrediente

–  2 mere de mărime medie

–  3 ouă

–  100g nuci sfărâmate

–  100g cacao

–  330g făină

–  200g zahăr (eu am folosit zahăr pudră)

–  220g unt topit

–  100 ml lapte

–  10g  praf de copt

Preparare

Bateţi ouăle spumă, adăugaţi zahărul, laptele şi le amestecaţi până la omogenizare. Ulterior, adăugaţi făina cernută, praful de copt şi cacao. Amestecaţi uşor să nu rămână cocoloaşe.

Untul topit se toarnă în compoziţie. Merele curăţate de coajă şi căsuta de seminţe, le tăiaţi cubuleţe şi le puneţi în aluat împreună cu nucile sfărâmate. Turnaţi compoziţia într-o tavă de tort cu inel detaşabil şi tapetată cu hîrtie de copt. Daţi la cuptorul preâncălzit la temperatura de 180 de grade C, aproximativ 40 de minute, până trece testul scobitorii. Ornaţi după gust.

Citește și:

Când auzim de prepararea unui smoothie, totul apare așa ca o notă de răsfăț, de bucurie, dar trebuie să vizăm în partea de sănătate. Care este rolul terapeutic al unui smoothie și cand poate fi introdus în consumul nostrul zilnic?

Alina Stoica ne povestește și despre situațiile în care putem înlocui un mic dejun cu un smoothie sau cu un fresh de legume și de fructe. În plus, îl putem consuma și înainte, dar  și după antrenamentele sportive, însă merge și pe post de  gustare între mesele principale.

” Dacă ne gândim la compoziția unui smoothie, aici este importantă varietatea, astfel încât să puteam aveam energie, să aducem nutrienți benefici corpului noștri. Smoothie-urile pot fi pregătite din fructe sau din legume, dar este de preferat să le separăm ca și ingrediente, să nu mergem pe un singur smoothie în care să înglobăm toate alimentele pe care le avem în casă. Este mai important să mergem pe simplicate, gusturi cât mai naturale  și o asociere de ingrediente câ mai simple” , ne explică Alina, secretul preparării.

Cum pregătim un smoothie de calitate

”În momentul în care pregătim un shoothie  acolo ramâne fructul integral, cu tot cu pulpă, cu tot cu coajă, cu toate ingredientele de bază. În momentul în care pregătim sucul depinde  mult de aparatul pe care îl folosim. Aparate cu presare la rece, presarea este mult mai efienta, dar sunt și aparate de stors sucuri cu viteza mai mare care aduce un aport de energie, dar mai puțin nutrienți. În plus, este important ce textură prefera fiecare dintre noi. Smoothi-urile  au o texturî mai groasă, gen piure și nu toată lumea este într-o stare de confort să consume așa ceva dimineața. În schimb, sucurile pot fi preferate și pot fi acceptate mai ușor și de copii și de adulci. Dar, dacă ne dorim să aducem un plus de calorii și de energie, este bine să optăm pentru smoothie”, ne explică Alina Stoica.