sabotare – Zaina https://frumuseteavietii.ro Frumusețea Vieții Mon, 14 Oct 2019 08:03:37 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.7.2 241726119 Cine ne sabotează imaginea de sine? Explicațiile psihologului https://frumuseteavietii.ro/cine-ne-saboteaza-imaginea-de-sine-explicatiile-psihologului/ Mon, 14 Oct 2019 11:00:56 +0000 https://frumuseteavietii.ro/?p=34052 Imaginea de sine nu ne permite niciodată să acționăm într-un mod nepotrivit cu aceasta. În funcție de părerea pe care o avem despre noi înșine, despre ce credem că știm, putem, merităm, succesul nostru în orice domeniul al vieții, este creionat pas cu pas către a fi atins repede, ușor, sigur sau anevoios și cu timp nejustificat de lung. Din ce motiv se întâmplă să trăim exact ceea ce credem? 
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), acest lucru se întâmplă deoarece impulsul natural al psihicului nostru este acela de autoconfirmare. „Din nevoia de a ne conserva energia, combinată cu nevoia de liniște interioară sau de siguranță, psihicul alege în mod natural varianta cea mai simplă. Și, care este cea mai simplă varianta? Evident, cea în care deja credem din obișnuință, deoarece nu mai presupune investiție de timp, energie și atenție”, explică psihologul.

Ce ne sabotează în mod concret?

Chiar și așa, specialistul este de părere că unele emoții, atitudini, comportamente sau conjuncturi ne sabotează în mod constant și scad imaginea noastră despre sine.
1. Convingerile și emoțiile: „nu pot, nu știu, nu merit, nu e pentru mine, alții au noroc, alții sunt mai importanți decât nevoia sau dorința mea, nu fac față, nu e momentul potrivit, vreau doar într-un anumit mod/moment”, convingeri din care decurg emoții că: frică, rușine, neîncredere, furie, invidie, tristețe, nesiguranță, respingere, ura.
2. Obișnuințele și comportamentele: amânarea, influentabilitatea, lenea, complacerea, nerecunoștință, retragerea socială, agresivitatea, dezorganizarea, controlul, conservatorismul exagerat, acumularea exagerată de obiecte sau bani, zgârcenia.
3. Modelele familiale: inconștient copiem în copilărie strategia de eșec a familiei și, fără ghidajul necesar, este dificil să ne dăm seama în primul rând că s-a întâmplat asta, în al doilea rând să apucăm de undeva firul schimbării. Aceste modele, copii fiind, le luăm că atare, deoarece nu avem alte experiențe, deci nu avem termen de comparație.
„Putem învață de la cei mai mari experți în atingerea succesului, putem aplica strategii verificate că fiind valide, ne putem construi o disciplină de acțiune eficientă – de altfel, aspecte importante în drumul care succes – însă, atâta timp cât avem convingeri sabotoare, eforturile noastre au șanse mari să conveargă spre punctul din care am plecat și să rămânem doar cu consumul de timp, energie, resurse”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Cum ieșim din acest cerc vicios?

Pasul I: Ieșim la „vânătoare de vrăjitoare”, adică începem un drum al conștientizării convingerilor sabotoare care formează imaginea noastră de sine. Insuccesul repetat duce la frustare, iar frustrările repetate se adună și formează o „bombă cu ceas” care se manifestă în planul fizic. Manifestările din planul fizic ne pot da indicii despre convingeri, respectiv despre tipul de imagine de sine. „De exemplu, durerile de cap ne dau indicii despre conservatorism, dorința de control, posesivitate, agresivitate, dezorganizare, atenție excesivă la detalii, scenarii mentale și emoții că: furie, încăpățânare, neputința de a ține lucrurile pe loc, ura. Durerile de stomac ne dau indicii despre influențabilitate, complacere, retragere socială, dezorganizare și emoții, precum: rușine, neîncredere, invidie, nesiguranță, teamă de respingere/singurătate. Problemele cu rinichii ne dau indicii despre acumularea exagerată de lucruri, obiecte, bani, zgarcenie, refuzul contextelor de relaxare și obținere a plăcerii, atașamente, dependențe de orice tip și emoții, precum: frică existențială, nesiguranță. Problemele cu inima și plămânii: ne dau indicii despre complacere, nerecunoștință, neacceptare de sine și a celorlalți, refuzul de a dărui și emoții, precum: invidie, revoltă, tristețe, lipsa de iubire. Nu în ultimul rând, problemele cu picioarele: ne dau indicii despre amânare, lene, non-acțiune, stagnare în zona de confort și emoții că: frică de viitor, neîncredere în schimbare, indecizie”, spune Laura Maria Cojocaru.
Pasul II: Exersăm (până devine obișnuință) formularea de afirmații pozitive, benefice, constructive și aplicarea lor în planul practic. „În cazul durerilor de cap, putem folosi expresii precum: „accept perspective diverse, accept și respect libertatea celor din jur, las lucrurile să aibă un curs firesc, îmi dau voie să văd imaginea de ansamblu, permit să fiu învățat/ajutat etc. În cazul durerilor de stomac: „rămân constant în deciziile benefice mie, caut în viața mea relații de calitate (persoane de la care am ceva de învățat și-mi dau o stare de bine), aleg să trăiesc așa cum vreau și-mi îndrept atenția asupra celor care mă apreciază pentru ceea ce sunt cu adevărat. În cazul problemelor cu rinichii: „las trecutul în urmă, mă detașez de lucuri, persoane, contexte și obiecte care nu-mi mai sunt de folos, utilizez relaxarea, plăcerea, răsfățul ca unelte pentru încărcarea cu energia necesară atingerii obiectivelor. În cazul problemelor cu inima și plămânii: „sunt recunoscător pentru tot ce am și primesc, pentru resursele mele interioare și oportunitățile vieții, mă accept și mă iubesc necondiționat, accept că dăruirea este cel mai bun canal prin care voi aduce prosperitatea în viață mea. Iar în cazul problemelor cu picioarele: „acționez deoarece îmi doresc cu adevărat să am succes, sunt în siguranță dacă fac asta, accept prosperitatea în viață mea cu toate implicațiile ei legate de timp, energie, informație, resurse necesare”, conchide Laura Maria Cojocaru.
]]> 34052 4 moduri în care ne sabotăm fericirea. Cum să încetăm să mai facem asta https://frumuseteavietii.ro/4-moduri-in-care-ne-sabotam-fericirea-cum-sa-incetam-sa-mai-facem-asta/ Mon, 01 Apr 2019 15:02:45 +0000 https://frumuseteavietii.ro/?p=21040 Mulți dintre noi cred că trebuie să alergăm după fericire. O asociem cu bunuri materiale, relații perfecte, bani, faimă, putere, succes, casa la care am visat, jobul la care am visat, o mașină bună și vacanțe de lux. O căutăm peste tot, în afara noastră, și ne ținem bine de ea. Iar când lucrurile merg prost, fericirea ni se rupe ca o ramură în mijlocul furtunii.

De ce? Pentru nu putem alerga după fericire. Căutarea fericirii în afara noastră se termină mai mereru cu o dezamăgire pentru că tot ce este din afară este fragil. Tot ce provine din afară nu este altceva decât un stimulator de sentimente plăcute, de moment. Și oricum, aceste sentimente nu definesc fericirea, pentru că ceea ce ne face fericiți azi, ne poate întrista mâine.

Așa că ce este fericirea? Dacă nu o putem păstra pentry totdeauna prin relații, joburi de vis, bani sau vacanțe, unde o găsim?

Ei bine, nu o găsim. Ci intrăm în ea.

Fericirea este starea cu care ne naștem. Alegem fie să o experimentăm fie să nu ne pese de ea. Și facem această alegere în fiecare zi. Odată ce alegem să fie o stare interioară, care se găsește în noi, o „descoperim“ în orice este în afara noastră și nu o putem pierde niciodată. Apoi, chiar și când lucrurile nu merg bine, suntem OK, suntem fericiți. Putem plânge, ne putem enerva, simți mizerabil, să trecem prin stări de confuzie și dezamăgire, și prin toate astea, suntem conștienți că emoțiile noastre sunt schimbătoare. Ne poate spăla un val de extaz, pentru ca apoi să urmeze unul cu fel și fel de dejecții. Dar este OK, pentru că în inima fiecărei emoții și a fiecărui eveniment extern,  există o stare din interiorul nostru care nu se schimbă, și care se numește „fericire“.
Să fii fericit înseamnă să accepți condițiile externe, care vin din afara ta, dar și pe cele interne care se strecoară în sufletul și inima noastră. Asta înseamnă că alegem cum reacționăm – suntem conștienți de ce apare în interiorul nostru și alegem să stopăm orice comportament distructriv. Poate fi destul de provocator ca în mod constant să fim conștienți de emoțiile, reacțiile și percepțiile noastre asupra lumii. Dar dacă o facem, pur și simplu intrăm în feiricirea cu care am fost binecuvântați încă de când ne-am cunoscut.
Iată care sunt cele patru lucruri pe care le facem pentru a ne sabota fericirea, și cum am putea să încetăm să mai facem asta:

Să așteptăm să se întâmple ceva

Ar putea fi vorba de o întâlnire, un job, o prietenie, o excursie, o reuniune sau un miracol. Așteptarea asta ca ceva fericit să se întâmple este nefericirea în sine. Lumea este un loc provocator. În același mod în care există binecuvântări, pace și veselie, există și durere, frustrare și incorectotudine. Sperând că vei obține numai o parte a mondeie este un mod automatic de a spune „nu“ vieții. Să fii fericit înseamnă să accepți că vor exista câteva (poate mai multe) obstacole în drumul tău și să le anticipezi, chiar și atunci când drumul este lin.

Să-ți faci prea multe griji

Ne îngrijorăm. Ne îngrijorăm mult și des. O face subconștientul nostru atunci când lucrurile devin dificile. Ca să fii cu adevărat fericit, trebuie să-ți antrenezi mintea să acționezi în loc să nu te mai îngrijorezi. Dacă putem schimba ceva, hai s-o facem. Dacă nu putem face nimic, trebuie să învățăm cum să ne relaxăm și să lăsăm lucrurile să-și urmeze cursul. Să acționezi nu înseamnă că încerci să preiei controlul situației. Să te predai în fața situației pe care nu o poți controla este o acțiune în sine.

Să dai vina pe alții pentru problemele tale

Cu toții avem probleme. Dar să dai vina pe alții, pe Dumnezeu, pe timp sau ciscumstanțe nu are cum să te facă fericit. Lumea este ceea ce este, iar oamenii sunt cei care sunt. Să dai vina pe alții sau pe factorii externi pentru nenorocirea ta este un mod indirect de a da la o parte responsabilitatea de pe umerii noștri. Adevărata fericire înseamnă să accepți că unele lucruri din viața ta au fost menite să se întâmple așa. Dacă este vina ta, fă ceva și încearcă să rezolvi situația, fără a te blama.

Să nu te dezlipești de trecut

Chiar dacă e vorba de trecutul îndepărtat, de multe ori nici acesta nu dispare din mintea noastră. Ceea ce avem nevoie să ne amintim este că, deși nu avem cum să împiedică, să ne mai aducem aminte de diverse lucruri, putem învăța cum să le facem față într-un mod sănătos. În loc să pendulăm între „de ce“-uri și „cum“, ar trebui să vedem trecutul ca pe un pod care ne duce spre un prezent mai bun. Trecutul ne face să fim ceea ce suntem azi și ne-a învățat lecții valoroase – de aceea ar trebui să-l privim cu recunoștință. Dacă ne uităm la el cu regret și păreri de de rău, nu facem decât să distrugem fericirea.

Un text de Sonia Teodorescu

Citește și:

9 MODURI ÎN CARE-ȘI ÎNCEP DIMINEȚILE OAMENII FERICIȚI

CUM ȚI-AI PUTEA CULTIVA UN SCOP ATUNCI CÂND TRECI PRIN MOMENTE DIFICILE

RÂSUL, MEDICAMENT PENTRU TRUP ȘI MINTE

]]> 21040