COVID-19 este o boală nouă, dar este provocată de un coronavirus de tipul celui identificat prima dată de dr. Almeida în 1964 în laboratorul ei din Spitalul St. Thomas din Londra.

Virusologul s-a născut cu numele June Hart în 1930 și a crescut într-o casă închiriată aproape de Alexandra Park în nord-estul orașului Glasgow. A abandonat școala la 16 ani, dar s-a angajat ca tehnician într-un laborator de histopatologie de la Glasgow Royal Infirmary. Mai târziu, s-a mutat la Londra pentru a-și continua cariera, iar în 1954 s-a căsătorit cu Enriques Almeida, un artist venezuelean.

Cercetarea

Cuplul, împreună cu fiica lor, s-a mutat la Toronto, în Canada, și, potrivit scriitorului George Winter, dr. Almeida și-a dezvoltat abilitățile cu un microscop electronic la Institutul Cancerului din Ontario.

A creat o metodă prin care virusurile erau mai bine observate prin folosirea unor anticorpi care să-i reunească. Winter a declarat pentru BBC Radio Scotland că talentul medicului au fost recunoscute în Marea Britanie și a revenit aici în 1964 la St Thomas’s Hospital Medical School în Londra, același spital care l-a tratat și pe prim-ministrul Boris Johnson pentru că suferea de infecția cu COVID-19.

La întoarcere a început să colaboreze cu dr. David Tyrell, care conducea o cercetare asupra banalei răceli în Salisbury, în Wiltshire. Winter spune că dr. Tyrell studia spălăturile nazale ale unor voluntari, iar echipa sa descoperise că era posibil să se dezvolte unele virusuri asociate răcelii, dar nu la toți.

O anumită mostră, care a devenit cunoscută ca B814, era din spălăturile nazale ale unui copil de la un internat din Surrey, în 1960. Au descoperit că pot transmite simptomele de răceală obișnuită voluntarilor, dar nu puteau crește un astfel de virus în cultura de celule de rutină.

Totuși, studiile pe voluntari au demonstrat dezvoltarea sa în culturi de organe, iar dr. Tyrell se întreba dacă nu ar putea fi observat la un microscop electronic. I-a trimis mostre lui June Almeida care a observat particulele de virus în mostre, pe care le-a descris ca fiind virusuri gripale, dar care nu sunt chiar la fel. Ea a identificat ceea ce a devenit cunoscut ca fiind primul coronavirus la om.

sursa: Getty Images

Winter spune că dr. Almeida practic văzuse particule precum acestea și înainte, când a investigat hepatita la șoareci și bronșita infecțioasă la găini.

Totuși, spune Winter, lucrarea sa care ar fi trebui să fie publicată a fost respinsă „pentru că juriul a spus că imaginile pe care le-a prezentat erau doar niște poze proaste ale unor particule de virus gripal”.

Despre noua descoperire a lui B814 s-a scris în British Medical Journal în 1965, iar prima fotografie a ceea ce ea a văzut a fost publicată în Journal of Gdneral Virology, doi ani mai târziu.

Potrivit lui Winter, dr. Tyrell și Dr. Almeida, împeună cu prof. Tony Waterson, omul care se afla la conducerea spitalului St.Thomas, l-au numit coronavirus din cauza coroanei sau haloului care-l înconjoară.

Dr. Almeida a lucrat mai târziu la Postgraduate Medical School în Londra, unde și-a luat doctoratul.

Și-a terminat cariera la Institutul Wellcome, unde și-a pus numele pe mai multe descoperiri în domeniul imagisticii virusologice.

După ce a plecat de acolo, dr. Almeida a devenit profesor de yoga, dar a revenit în domeniul său drept consilier la sfîrșitul anilor 1980 când a ajutat la cercetarea noului virus HIV.

June Almeida a murit în 2007, la 77 de ani.

Acum, la 13 ani de moartea sa, în sfârșit primește recunoașterea pe care o merita ca pionier a cărui muncă a accelerat înțelegerea unui virus care în prezent se răspândește în întreaga lume.

sursa: BBC

Potrivit psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), semnele depresiei în rândul copiilor pot fi variate, însă există câteva elemente comune care ar trebui să ne îngrijoreze:

(1) iritabilitatea și/sau furia se manifestă adesea în rândul copiilor care dezvoltă, inițial forme ușoare de depresie, dar care se pot acutiza destul de repede dacă nu sunt ameliorate;

(2) simptome care se manifestă prin dureri corporale, în special la nivelul mușchilor, stări permanente de neliniște, stres în timpul despărțirii de părinți;

(3) pierderea interesului față de activitățile obișnuite,

(4) retragerea din activități sociale plăcute până în acel moment;

(5) dificultăți de concentrare;

(6) fuga de acasă sau discuții despre acest subiect cu alți prieteni pe Facebook;

(7) discuții despre moarte și sinucidere;

(8) apetit crescut sau scăzut, schimbarea bruscă a greutății corporale (în special prin luarea de kilograme în plus),

(9) comentarii pe rețelele sociale care indică lipsa de speranță sau stima de sine scăzută.

„Desigur, semnele diferă de la copil la copil, iar în câteva cazuri există posibilitatea să nu identificăm niciunele dintre aceste semne, întrucât copiii din ziua de azi sunt tot mai inteligenți și știu cum să-și ascundă emoțiile mai bine decât o făceam noi acum una sau două generații. Noi când doream să plângem, plângeam pur și simplu. Când eram supărați, ne manifestăm ca atare; și partea bună este că ne trecea supărarea destul de repede. În zilele noastre, un copil poate ține o supărare în el pentru un timp îndelungat, iar această auto-impunere îi poate afecta vizibil viața: devine tot mai irascibil, furios, agresiv și poate lua decizii pripite care uneori îi pot pune în pericol viața (consum excesiv de droguri, alcool, gânduri și tentative suicidale)”, declară psihologul Andra Tănăsescu.

Cum ne putem ajuta copilul ca să învingă depresia?

Specialistul este de părere că părinții trebuie să fie primii care să identifice anumite derapaje de comportament ale copilului și să apeleze la profesioniști specializați în psihologia copilului pentru a primi un plan de recuperare. De asemenea, pentru a ameliora simptomele depresiei, psihologul Andra Tănăsescu le recomandă părinților să urmeze anumiți pași:
1. Încurajați copilul să iasă zilnic din casă și să facă mișcare (nu trebuie neapărat să facă sport, ci o plimbare împreuna cu familia îl poate ajuta)
2. Supervizarea lui atunci când urmează un tratament medicamentos (dacă un specialist îi recomandă un tratament medicamentos, este foarte important să-i monitorizăm fiecare etapă din tratament, astfel încât copilul să îl respecte)
3. Faceți-vă timp pentru a vorbi! Unii copii nu știu să-și verbalizeze emoțiile, însă cu răbdare și cu ajutorul unui psiholog. Este foarte important să învățăm să-i ascultăm și să le câștigăm încrederea.
4. Schimbarea alimentației. Uneori, excesul de toxine din mâncăruri nesănătoase pot avea efecte nebănuite asupra stării noastre psihice si de fizice, pe termen lung.

Specialiștii susțin că frecvența mare a gastritelor și reactivarea ulcerelor, primăvara, se poate pune pe seama schimbării alimentației și creșterea consumului de crudități. De altfel, primăvara se asociază și cu o astenie, pe care mulți dintre noi o resimt, și cu o anumită scădere a imunității organismului, după anotimpul rece. În orice caz, trebuie să știm că organismul uman are tendinţa naturală, sezonieră, de creştere a acidităţii gastrice, primăvara şi toamna.

Netratată la timp, gastrita va evolua către ulcer. Debutul ulcerului se face atunci când mucoasa gastrică s-a erodat sub acțiunea sucului gastric

Gastrita de primăvară – simptomatologie

Simptomatologia de debut constă în dureri și arsuri în capul pieptului, cu iradiere retrosternal, eructații, balonare, senzație de prea plin, senzație de greață și chiar vărsături.

Durerile sunt accentuate de mesele copioase, sau de alimente excitante cum ar fi cafeaua, alcoolul, substanţele grase sau acre, mâncărurile grele, prăjelile.

Astfel, în mod special în pragul acestui anotimp, trebuie să fim mai atenți ca de obicei la ce mâncăm, cât și cum mâncăm, dar și la anumite aspecte emoționale din viața noastră – angoase, furie, stres, enervări, specialiștii din domeniul medical fiind de părere că tensiunea psihică joacă un rol covârșitor în declanșarea afecțiunilor gastrice.

Gastrita de primăvară – 7 Reguli pentru prevenirea gastritei

1. Se mănâncă încet, se mestecă bine
2. Se mănâncă cantități mai mici de alimente la o singură masa, deci se aplică principiul “mănâncă puțin și des”
3. Se evită stresul
4. Respectarea regimului alimentar, cu personalizare pentru fiecare tip de metabolism
5. Mese regulate, la ore fixe
6. Eliminarea focarelor de infecţie dentară, amigdaliene sau a sinusurilor
7. Regim de viață ordonat, respectarea orelor de somn și odihnă, inclusiv odihna activă

Citește continuarea AICI