Multe lucruri te pot face să te simți temător, dar acum, s-ar putea să trecem prin acest sentiment mai mult decât de obicei. Este important să nu-ți permiți să stai în stare de alertă. Una dintre cele mai importante cauze este că teama poate pune stăpânire pe sistemul tău imunitar.

Potrivit dicționarului Cambridge, teama este definită ca „un sentiment sau gând neplăcut pe care-l ai atunci când ești speriat sau îngrijorat de ceva periculos, dureros sau rău care se întâmplă sau s-ar putea întâmpla”. Această definiție include posibilitatea a ceva „ce s-ar putea întâmpla”. Nu este vorba numai despre amenințări tangibile, ci și de posibilitatea unei amenințări.

Uneori, îmi proiectez temerile în viitor. Trec prin sentimentul de teamă când pisica sare în curte și pe stradă trec mașini. Aceasta este o frică tangibilă. Dar, trec prin sentimentul de teamă și când aud că economia se prăbușește și mă întreb  dacă rămân fără serviciu și nu mai pot plăti ratele. Dacă odată lucrurile revenite la normal, oamenii nu-și vor mai permite serviciile firmei la care lucrez, dacă trebuie să ne strângem lucrurile și să închidem firma definitiv.

Acesta este momentul când frica se transformă în anxietate.  Anticipez ceea ce s-ar putea întâmpla.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în mod științific, cam asta se întâmplă atunci când avem sentimentul de teamă: „Creierul nostru (hipocampul și cortexul prefrontal) evaluează amenințarea, care determină glandele suprarenale (localizate deasupra rinichilor) să elibereze hormoni, printre care și cel mai popular, cortizolul. Acesta mărește cantitatea de zahăr din vasele de sânge și suprimă sistemele digestiv și reproductiv. De asemenea, scade numprul de limfocite, un tip de celule albe din sânge, care sunt cele mai bune prietene ale sistemului imunitar. Celulele albe din sânge și anticorpii comunică între ei pentru a se multiplica și a lupta cu virusurile”.

Cu toții suntem conștienți de germeni și virusuri care ne pot îmbolnăvi. Pentru a-i combate, stăm la doi metri distanță de oameni, purtăm măști și mănuși în public, ne spălăm de multe ori pe mâini și ne dezinfectăm și evităm întâlnirile și adunările cu mai mulți oameni. Cu aceste reglementări clare pentru îndepărtarea germenilor și a ne menține sănătatea, trebuie să fim conștienți și de alte lucruri care ne pot îmbolnăvi indirect: îngrijorarea care vine din știrile din fiecare zi, stresul cauzat de pierderea jobului, încheierea anului școlar altfel decât de obicei și dezamăgirea de a nu mai călători, de a pleca unde vrei când vrei. Când nivelul de anxietate și stres a crescut, avem mai puține celule sănătoase care să lupte cu cele rele.

Nu e nevoie să ne temem de frică sau de cortizol. Ne poate ajuta să acționăm sau să gestionăm o situație care are nevoie de atenția noastră imediată. Teama ne ajută să fim precauți exact la timpul potrivit. Este un sistem de alarmă înnăscut.

Totuși, dacă alarma stă mereu pornită și nu este oprită nicicând, vei declanșa acel răspuns de luptă sau fugi. Pentru a diminua această posibilitate, trebuie să acționezi. Data viitoare când te uiți sau citești știri și observi că îți crește pulsul și îți transpiră palmele, urmează acești pași:

1. Concentrează-te asupra respirației. Apoi, întreabă-te: „Chiar sunt cu adevărat amenințat sau sunt doar anxios?” Asta va spune corpului tău că ești în siguranță
2. Ieși la o scurtă plimbare, fă puțină mișcare. Mișcarea este un mod foarte bun de a scăpa de toată cantitatea de cortizol din organism și de a primi vitamina D, dacă este însorit.
3. Odihnește-te cu adevărat. Asta poate însemna citirea unei cărți sau exerciții de yoga – ceva care nu necesită să te gândești la altceva.

Nu uita: Corpul tău interpretează teama ca pe o amenințare. Gândește-te la lucrul de care te temi că se întâmplă și la lucrul care ar putea să se întâmple. Renunță la simțul controlului și revino la momentul prezent. Teama de necunoscut nu va face altceva decât să crească șansele de a te îmbolnăvi.

Un text de Sonia Teodorescu

Consolidează relația cu partenerul

Un sărut dat partenerului de cuplu de mai multe ori pe zi ajută la menținerea relației. Prin intermediul sărutului, relația celor doi parteneri se consolidează. Cu cât mai des vă sătutați cu atât mai mult va crește nivelul de afectivitate și atașament dintre parteneri.

Calmează atmosfera când se încing spiritele

Specialiştii suţin că în momentul imediat de după sărut, pragul toleranţei unei persoane este mult mai ridicat. Discuţia purtată cu partenerul devine mult mai paşnică, chiar dacă iniţial starea ta nu era una calmă. Iar discuţiile următoare se pot schimba doar printr-un simplu sărut.

Ajută la arderea caloriilor

Nu se poate compara cu orele petrecute în sala de sport, însă o sesiune de săruturi poate arde câteva zeci de calorii. Numai un singur sărut arde între 2 şi 6 calorii pe minut. Dacă te implici îndeajuns, sărutul şi afecţiunea pot fi un exerciţiu energizant. Atenţie însă! Contează mai mult calitatea săruturilor decât cantitatea!

Întărește sistemul imunitar

Aşa cum saliva poate ajuta la menţinerea igienei orale, aceasta poate da şi sistemului imunitar un impuls. Există mai mult de 700 de tipuri de bacterii în cavitatea bucală, iar prin intermediul sărutului pot fi introduse altele noi. Cu toate astea, studiile au arătat că o cantitate diversă de bacterii în corpul nostru poate fi corelată cu o sănătate mai bună prin producţia de anticorpi. Cu alte cuvinte, cu cât organismul va fi supus unei invazii mai mari de bacterii, cu atât va fi mai antrenat să lupte împotriva lor, iar rezistenţa lui va creşte.

Reduce tensiunea arterială

În timpul sărutului, se eliberează oxitocina şi dopamina, substanţe care îţi dau o stare de bine şi ajută la reducerea tensiunii. De asemenea, sărutul are impact asupra întregului organism, întrucât ajută inima să funcţioneze mai bine, dilată vasele de sânge şi facilitează circulaţia sângelui către organele vitale.

Te poate scăpa de dureri

Dacă ai migrene sau crampe menstruale, un sărut poate acţiona ca un analgezic. Dilatarea vaselor de sânge care are loc în timpul sărutului ajută la diminuarea durerii. În plus, odată ce te vei implica în actul sărutului, vei fi mult mai relaxat şi nu vei mai da atenţie semnalelor dureroase.

Poate încetini procesul de îmbătrânire

Pe lângă faptul că are rolul de a întări muşchii faciali şi de a mări elasticitatea lor, sărutul creşte fluxul de sânge de la nivelul feţei şi stimulează producţia de colagen, o substanţă implicată în menţinerea fermităţii pielii. Sărutul pasional poate duce la menţinerea fermităţii celor 30 de muşchi din partea inferioară a feţei. Mai ales că este şi o formă de exprimare a afectivităţii, poţi apela frecvent la simplul sărut pentru a evita apariţia ridurilor. Şi când vine vorba de preludiul actului sexual, sărutul joacă un rol important, întrucât creşte apetitul sexual.

Citește și:

(VIDEO) Iubirea nu-i lucru ușor. Cum să vorbiți același limbaj al iubirii

Cum să reaprinzi flacăra iubirii. Explicațiile interesante ale lui dr. Lipton

6 idei sexy care te pregătesc pentru o noapte fierbinte

O schimbare radicală s-a produs atunci când, în 1980, biologul și adeptul yoga John Kabat-Zinn a elaborat un protocol de meditație pe care l-a numit „mindfulness” (fr. pleine conscience = conștientizare deplină). Acest protocol presupunea opt ședințe desfășurate pe parcursul a opt săptămâni, necesare însușirii progresive a tehnicilor de meditație.
„Această abordare a permis adaptarea la obiceiurile occidentale și, totodată, a permis pătrunderea meditației în mediul studiilor știițifice, demers soldat cu rezultate favorabile. Odată demonstrate științific beneficiile meditației, această a fost introdusă în sistemul medical, spitalicesc și al îngrijirii sănătății la scară largă. Odată obținută „garanția medicală”, a fost facilitată extinderea meditației și în domenii că cel educațional și cel organizațional”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Fericirea este o stare a creierului
Prin studiul persoanelor care afirmă că sunt fericite, s-a ajuns la concluzia că starea de fericire este produsă fizic în cortexul prefrontal stâng al creierului și este legată de neurotransmițătorii dopamina, oxitocina, endorfine, oxid nitric și serotonina.
1. Dopamina mediază transferul emoțiilor pozitive între cortexul prefrontal stâng și centrii emoționali din nucleus accumbens. Dopamina este în strânsă legătură cu sentimentul de fericire care apare la realizarea unui obiectiv, la reușită.
2. Oxitocina este produsă de hipotalamus, este secretată de glanda pituitară și este în legătură cu fericirea care apare atunci când suntem îndrăgostiți sau când ne alintăm copilul, animăluțul etc.
3. Endorfinele (morfina naturală) sunt stimulate de oxitocina și au legătură cu lipsa durerilor fizice și euforia simțită în urmă exercițiilor fizice sau când suntem entuziasmați de o persoană, de o idee sau de o situație.
4. Oxidul nitric este produs prin intermediul valvei situate în faringele nazal, motiv pentru care meditația și respirația nazale sunt foarte importante. Oxidul nitric are un efect de calmare ce determina la nivel celular o reacție în lanț, prin intermediul căreia vasele de sânge se relaxează și se dilată.
5. Serotonina este stimulată tot de oxitocină și este responsabilă de creșterea stării de spirit, creșterea încrederii, determinării și a unei mai mari doze de autoacceptare.

Plăcerea senzorială și plăcerea imaginară
Psihologul Laura Maria Cojocaru afirmă că există 2 aspecte ale stării de fericire, implicit ale stării de plăcere, și anume: (1) plăcerea senzorială, adică plăcerea produsă de experiență propriu-zisă și (2) plăcerea anticipativă sau imaginară, care este legată de anticiparea unui eveniment viitor care este producător de plăcere sau pur și simplu imaginarea unui moment de plăcere, de exemplu: o relaxare pe plajă, o baie în mare, o îmbrățișare, o plimbare pe cărări de munte, etc.
„Neurotransmițătorii mai sus amintiți se declanșează la fel în ambele situații. În momentele din viață în care zicem că suntem stresați, de fapt se activează o altă parte a hipotalamusului, cea care se ocupă cu autoapărarea. Glandele suprarenale eliberează adrenalina (sau epinefrina) care declanșează reacția de tipul „luptă sau fugi”. Sistemul nervos simpatic este cel responsabil pentru generarea răspunsului. Oxitocina diminuează secreția de citocine, inhibă indirect secreția de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) și inhibă amigdala de la care provine teama, neliniștea, grijile care declansează reacția de tipul „luptă sau fugi”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Efectul reacțiilor de tipul „luptă sau fugi” este scăderea sistemului imunitar
Totodată, specialistul afirmă că stările de fericire, mulțumire, împăcare, iertare, acceptare, plăcere, bucurie, relaxare, întăresc sistemul imunitar.
„Ce facem pentru a ne întări sitemul imunitar, pentru a ne aduce în ființă și viață noastră starea de sănătate și fericire? Simplu! Acționăm pe cele 2 căi care produc plăcerea: activități concrete și activități anticipativ/imaginative. Din activitățiile concrete fac parte: socializarea cu persoane pozitive și de la care ai ceva de învățat, timp petrecut în natură, mișcare fizică, activități recreative (film, teatru, citit, hobby-uri, excursii, concedii, etc.), o alimentație echilibrată, timp de odihnă echilibrat, relații sănătoase, viață intimă împlinită, restructurarea modului de gândire și raportare la evenimentele vieții.

Din activitățiile anticipative/imaginative fac parte: tehnici de meditație, accesarea unor tranșe de hipnoză și autohipnoză, tehnici de relaxare, tehnici de respirație. Acest tip de activității au ca rol activarea frecvenței alfa a creierului când undele creierului încetinesc, ajungând la un ritm ce poate fi văzut pe EEG că un model ca o freză cu dinţii regulaţi, cu frecvența de 8-12 Hz. În starea alfa se activează sistemul nervos parasimpatic, se reduce secreția de cortizol, se reduc pulsul cardiac, rata respirației și rata metabolică, se intensifică fluxul de sânge către creier, crește activitatea din creierul prefrontal stâng (activ la persoanele fericite), este întărit sistemul imunitar”, susține psihologul Laura Maria Cojocaru președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
În concluzie, afirmă specialistul, activarea stării alfa reduce durerea, anxietatea, depresia, favorizează funcția cognitivă, memoria, concentrarea, organizarea, reduce tensiunea sanguină, ajută la menținerea longevității și tinereții, diminuează dependențele (înlocuind substanțele din exterior – care produc de moment o stare de bine – cu substanțele fizice, declanșate natural), contribuie la o greutate adecvată și îmbunătățește calitatea vieții.

Citește și:

Cum sabotăm fericirea noastră și a celor din jur? Opinia psihologului

Cuvintele utilizate ne influențează ADN-ul. Explicațiile psihologului

3 bariere către adevăratele noastre pasiuni