Pe lângă o rutină sportivă, suficiente ore de somn și diminuarea nivelului de stres, consumul de alimente bogate în antioxidanți poate ajuta la scăderea apetitului și a poftelor alimentare. Așadar, ce alimente ar trebui să punem pe farfurie? Nutriționista Diana Micșunescu ne sugerează 10 alimente perfecte pentru consum, în special de femeile care au trecut de 30 de ani.

Cele mai bune 10 alimente pentru femeile peste 30 de ani – Semințe de in

Semințele de in sunt o excelentă sursă de acizi grași Omega-3, care sunt grăsimi esențiale pentru o minte ascuțită și o inimă sănătoasă. În plus, sunt foarte bune pentru sistemul digestiv. „Pe măsură ce înaintăm în vîrstă, este din ce în ce mai important să avem grijă ce mâncăm pentru a menține sănătatea sistemului digestiv”, spune Micșunescu. „Semințele de in sunt pline de fibre bune pentru sănătatea sistemului digestiv pe termen lung”.

Cel mai bine le consumați măcinate, pentru ca organismul să absoarbă mai repede și mai eficient nutrimentele decât ar face-o din cele întregi.

Cele mai bune 10 alimente pentru femeile peste 30 de ani – Somon

foto: Caroline Attwood

Peștele gras, cum este somonul, este bogat în acizi grași Omega-3 și o sursă bună de proteine slabe. Deși peștele gras are mai mult de o cantitate dublă de proteine și carbohidrați decât oricare ar pește, este foarte important în controlul poftelor. „Somonul nu numai că este sățios și delicios, dar îți face pielea să strălucească, va reduce riscul de a te îmbolnăvi, și s-ar putea să-ți mai taie din apetit”, spue nutriționistul.

Cele mai bune 10 alimente pentru femeile peste 30 de ani – Avocado

Avocado conține o cantitate are de grăsimi sănătoase, te ajută la menținerea sănătății pileii, hrănește părul și ajută la menținerea tensiunii arteriale, datorită conținutului bogat de potasiu. „Deși avocado este foarte bogat în grăsimi, ajută la scăderea în greutate pentru că este sățios”, spune Micșunescu.

Cele mai bune 10 alimente pentru femeile peste 30 de ani – Migdale

Migdalele sunt o excelentă gustare, sățioasă, fiind foarte bogate în fibre, grăsimi sănătoase și proteine. În plus, nutrimentele din mgdale ajută la diminuarea riscului de boli cronice, precum diabetul și afecțiuni ale inimii, spune nutriționistul.

Cele mai bune 10 alimente pentru femeile peste 30 de ani – Ciocolată neagră

foto: Charisse Kenion

Poate că ciocolata nu este primul lucru la care te gândești atunci când vine vorba despre nutriția femeilor de peste 30 de ani, dar acest aliment poate face minuni pentru sănătatea ta. „Ciocolata neagră este bogată în flavonoide, care ajută la protecția inimii, reduc riscul de diabet și scad tensiunea arterială”, spune Micșunescu. Poți consuma ciocolată care are cel puțin 70% cacao și mai puțin de 6 grame de zahăr adăugat pentru a beneficia de o gustare nutritivă.

Cele mai bune 10 alimente pentru femeile peste 30 de ani – Legume cu frunze verde-închis

foto: Laura Johnston

„Legumele cu frunze verde-închis, cum este spanacul, kale, conțin cantități mari de vitamina K, luteinp, folați, calciu și beta-caroten, care ajută la păstrarea funcțiilor memoriei”, spune Micșunescu.

Cele mai bune 10 alimente pentru femeile peste 30 de ani – Fructe de pădure

foto: Cecilia Par

Fructele de pădure îți vor îmbogăți farfuria și datorită conținutului bogat de fibre vor satisface pofta ta de ceva dulce. „Pigmentarea închisă la culoare și culorile bogate înseamnă că fructele de pădure sunt bogate în antioxidanți care luptă cu bolile și în compuși chimici activi”, explică nutriționistul.

Cele mai bune 10 alimente pentru femeile peste 30 de ani – Ulei de măsline extra-virgin

Există oare ceva mai delicios decât ulei de măsline extra-virgin picurat peste o felie de pâine prăjită, caldă? O emblemă a dietei mediteraneene, uleiul de măsline este bogat în grăsimi nesaturate care au proprietăți anti-îmbptrânire și anti-inflamatorii care ajută la longevitate și la menținerea sănătății inimii.

Cele mai bune 10 alimente pentru femeile peste 30 de ani – Ouă

foto: Joseph Gonzalez

Indiferent sub ce formă le consumi, ouăle sunt alimente nutritive. Conțin vitamina D pentru sănătatea oaselor, colină pentru funcționarea normală a creierului și proteine pentru masa musculară. Micșunescu sugerează că un mic dejun cu un ou fiert sau o omletă din două albușuri este foarte recomandat. „Conținutul bogat în grăsimi și proteine (plus lipsa carbohidraților și a zaharurilor) din ouă le face o alegere excelentă pentru femeile care au depășit chiar și 40 de ani”, spune Micșunescu.

Cele mai bune 10 alimente pentru femeile peste 30 de ani – Morcovi

foto: Pinterest

Morcovii conțin betacaroten (pigmentul responsabil de culoarea lor puternică), vitamina A – un nutriment important care ajută la menținerea imunității și a stării de sănătate a ochilor. „La 30-40 de ani, este mai important ca niciodată că consumi alimente bogate în vitamina A, pentru că ajută și la protejarea vederii”, spune nutriționistul. Morcovii sunt și bogați în potasiu care stabilizează tensiunea arterială, în fibre pentru o digestie mai bună și vitamina K pentru sănătatea oaselor.

Un studiu al Universităţii Harvard arată că aportul suficient reduce riscul de face diabet cu 33 de procente. Alte studii spun că magneziul ajută şi la tratarea depresiei şi a migrenelor. Este mai sănătos să ne procurăm din hrană acest mineral, nu din suplimentele nutritive.

Legume cu frunzele verzi

Spanacul, ca de altfel toate legumele cu frunzele verzi, este o sursă foarte importantă de magneziu. Le poţi mânca gătite sau crude. Spanacul îl poţi adăuga în salate, supe sau găti.  Şi, pentru că e început de primăvară, profită de verdeţurile pe care le găseşti din abundenţă în pieţe. O cană de spanac gătit conține 157 mg de magneziu.

Nuci şi seminţe

Doar jumătate de cană de seminţe de dovleac furnizează aproape 100% din necesarul zilnic de magneziu. Mai poţi lua acest mineral din migdale, seminţe de floarea-soarelui, caju, seminţe de pin, de in şi nuci. Un mix din câteva din cele enumerate este ideal ca gustare.

Peşte

foto: Caroline Attwood

Pe lângă vitamina D şi acizi graşi Omega-3, macroul, somonul şi tonul sunt şi sursă de magneziu. Propune-ţi să ai peşte la cină măcar o dată pe săptămână.

Soia

Boabele de soia sunt bogate în fibre, vitamine, minerale şi aminoacizi. Poţi mânca o jumătate de cană de boabe coapte, care furnizează jumătate din cantitatea necesară de magneziu într-o zi, dar la fel de bine poţi mânca 100 de g de tofu. Alte leguminoase bogate în magneziu sunt fasolea neagră, fasolea uscată, năutul şi lintea.

Avocado

Importantă sursă de vitamine, avocado este unul dintre cele mai nutritive şi versatile alimente. Adaugă o felie de avocado în salată sau sandviş, ce reprezintă 15% din doza zilnică de magneziu recomandată.

Banane

Sunt recunoscute mai degrabă ca fiind bogate în potasiu, dar o banană de mărime medie furnizează pe lângă vitamina C şi fibre, şi 32 mg de magneziu. Zmeura, murele, grepfrutul sau smochinele sunt alte fructe din care ne putem lua doza zilnică de magneziu.

Ciocolată neagră

Dacă mai aveai nevoie de un motiv în plus pentru a consuma ciocolată neagră, află că este o sursă importantă de magneziu. Un pătrăţel de ciocolată furnizează 24% din doza zilnică de mineral recomandată şi numai 145 de calorii. În plus, antioxidanţii din ciocolata neagră contribuie la normalizarea tensiunii arteriale.

Iaurt slab

Magneziul şi calciul fac un duo imbatabil, pentru că atunci când primeşti suficient magneziu, este mai uşor pentru organism să absoarbă calciul. Din acest motiv sunt recomandate majoritatea produselor lactate. Un iaurt degresat conţine 19 mg de magneziu.

Simptomele lipsei de magneziu sunt oboseala, crampele musculare, anxietatea, deficitul de atenţie, nervozitatea.

Bărbaţii au nevoie zilnic de 400 mg de magneziu, iar femeile de 310 mg. După vârsta de 30 de ani, cantitatea creşte la 420 de mg, respectiv 320 mg?

Text de Andreea Tudorică

Citește și:

Doza zilnica recomandata de vitamina C depinde de mai multi factori. Potrivit Mayoclinic.com, barbatii ar trebui sa isi asigure o doza de 90 de mg zilnic, femeile – 75 de mg, femeile insarcinate – 85 de mg, femeile care alapteaza – 120 de mg. De asemenea, fumatorii pot creste doza cu 35 de mg pe zi, insa nu este recomandat sa luati mai mult de 2000 de mg de vitamina C pe zi.

Cele mai bune surse de vitamina C – Măceșele

Măceșul este un arbust sălbatic, iar fructele lui conțin mai mult de 1200 mg de vitamina C la 100 g. Ceaiul de măceșe este recomandat în zilele reci de iarnă, dar nu numai.

Cele mai bune surse de vitamina C – Cătina

Cătina mai este supranumită și „lămâia nordului”, dar conține mai multă vitamina C decât lămâia. 100 g de cătină conțin 600 mg de vitamina C. Se poate consuma sub formă de sirop, fructe uscate și ulei, sau se poate cosuma împreună cu miere.

Cele mai bune surse de vitamina C – Guava

Guava este un fruct exotic adus din țările asiatice. Se poate consuma după ce a fost curățat de coajă și tăiat felii. 100 grame de guava conține 228 de mg de vitamina C. Guava se poate consuma și în salatele de fructe ori chiar de legume.

Cele mai bune surse de vitamina C – Afinele

Afinele sunt fructe bogate în vitamina C și antioxidanți. și conțin foarte puține calorii. Specialiștii spun că afinele pot diminua riscul de cancer mamar, ameliorează infecțiile tractului urinar și mențin sănătatea cavității bucale. O cană cu afine furnizează unei persoane 24% din cantitatea zilnică necesară de vitamina C.

Cele mai bune surse de vitamina C – Pătrunjelul

Pentru a beneficia la maximum de substanțele nutritive ale pătrunjelului este nevoie să fie consumat crud. Astfel, prin preparare termică acestea sunt alterate. 100 g de pătrunjel conțin 133 mg de vitamina C.

Cele mai bune surse de vitamina C – Legume verzi

Varza, feniculul, dovleceii și broccoli conțin și ele cantități importante de vitamina C. Așa că este recomandat să consumăm cât mai multe, eventual cruse, sau dacă nu, cât mai puțin preparate termic.

Cele mai bune surse de vitamina C – Ardeiul

Indiferent de culoare, ardeiul este o legumă foarte importantă care poate acoperi necesarul zilnic de vitamina C al unei persoane. Cel mai bogat în vitamina C este însă ardeiul roșu. 100 g de ardei roșu conțin 127 mg de vitamina C.

Cele mai bune surse de vitamina C – Kiwi

Vitamina C acționează ca un antioxidant puternic, iar kiwi conține o cantitate mare din acest nutriment. 92,7 mg de vitamina C conțin 100 grame de kiwi.

Cele mai bune surse de vitamina C – Spanac

Când vorbim de spanac nu ne referim numai la cantitatea de fier pe care o conține, ci și la cea de vitamina C. 28 de mg de vitamina C se găsesc în 100 de grame de frunze de spanac pe care ar fi bine să le consumați crude sau sotate foarte puțin timp.

Cele mai bune surse de vitamina C – Citricele

Nu sunt pe primul loc în top în ceea ce privește cantitatea de vitamina C, dar nici pe ultimul. Ba chiar sunt o sursă importantă. Lămâile și portocale conțin cam 50 mg de vitamina la 100 de grame de fruct, iar grepfrutul 30 mg.

Pe lângă doza de fructe și legume, ele pot ajuta și la combaterea inflamațiilor din organism, dacă se folosesc ingredientele potrivite.  Aceste rețete sunt favoritele mele.

Smoothie de turmeric și ananas (sau mango)

250 mg ananas sau mango proaspăt, tăiat

1 linguriță turmeric pudră

250 ml lapte de cocos

1 linguriță ulei de cocos

un praf de pudră de vanilie

1/2 linguriță scorțișoară praf

un cubuleț de ghimbir proaspăt

1 lingură semințe de chia

Smoothie cu iaurt grecesc

1 cană lapte de migdale, hrișcă, caju, etc
½ cană iaurt grecesc
¼ cană baby spanac
¼ cană afine (proaspete sau înghețate)

1 lingură unt de arahide
opțional poți folosi un praf de scorțișoară sau cardamom, fistic sau polen
3-4 cuburi de gheață

Smoothie verde cu condimente

500 g baby spanac
1 zuchinni
1 măr tăiat cuburi
1 linguriță scorțișoară
1 lingură oțet de mere, sau cidru de mere
3 linguri nuci
1 cană apă

1 cană gheață

Smoothie cu unt de arahide

½ cană lapte de migdale
2 linguri unt de migdale
1 banană curățată
2 căni baby spanac
½ linguriță praf de scorțișoară
un praf de nucșoară

opțional 1 lingură praf de semințe de in sau semințe de chia

Smoothie cu grepfrut

500 g frunze kale
1/2 grepfrut curățat
250 g ananas tăiat cuburi
1/2 avocado
1 lingură proteină de mazăre
3 linguri nuci
1 cană apă
1 cană gheață

Citește și:

„Celulele foliculare ale părului sunt unele dintre cele mai active din punct de vedere metabolic și au printre cele mai ridicate rate de circuit în organism“, spune dr. Alan J. Bauman, chirurg de transplant al părului la Bauman Medical Group din Boca Raton. „Restricționarea caloriilor sau scăderea aportului de proteine, minerale, acizi grași esențiali și vitamine pot duce la anormalități în structura și producția fibrei părului, schimbări de pigmentare, dar și căderea părului. Dacă ai deficiențe nutriționale importante, cum ar fi în cazul proteinelor, organismul tău nu va mai produce păr sănătos“.

Cele mai bune vitamine și nutrimente pentru creșterea părului

Creșterea părului este mai prolifică între 15 și 30 de ani și poate încetini sau schimba după 40 de ani. Alcătuirea unui meniu bogat în aceste nutrimente îți va oferi mari beneficii:

• proteine
• fier
• vitaminele A, C, D și E
• vitaminele din complexul B
• acizi grași Omega-3 și Omega-6
• zinc
• seleniu
• magneziu

Dacă nu dieta este de vină din cauza aspectului tern al părului, al căderii acestuia sau subțierii firului, atunci ar fi bine să consulți un medic pentru că aceste schimbări drastice ar putea fi un simptom al unie boli interne, cum ar fi o tiroidă inactivă, o problemă a ficatului sau o boală autoimună cum este lupusul, sugerează dr. Salvatore J. Di Grandi, dermatolog.

Nuci

Alimentarea cu suficiente calorii și acizi grași face mai mult decât menținerea sănătății mușchilor și a inimii. O cercetare din ianuarie 2015 din Journal of Cosmetic Dermatology a demonstrat că acizii grași Omega-3 și Omega – 6 pot ajuta la diminuarea procesului de cădere a părului și la îmbunătățirea creșterii părului.

„Nucile, migdalele sau alunele, și uleiul de cocos sunt emolienți naturali pentru piele și foliculii de păr și hrănesc rădăcina părului, lăsându-l lucios“, spune dr. Anna D. Guanche, dermatolog.

Nucile și semințele sunt bogate și în vitamine din complexul B, magneziu, zinc și vitamina E, adaugă dr. Rhonda Q.Klein, dermatolog. Vitamina E face echipă cu seleniul pentru a menține puternice membranele celulare și pentru a furniza apărare antioxidantă.

Pește gras

foto: Caroline Attwood

A devenit evident până în prezent că proteina este importantă. „Pierderea bruscă în greutate sau dietele sărace în proteine, grăsimi sănătoase și fitonutrienți care se găsesc în legume și fructe proaspete pot contribui la un păr nesănătos. Femeile au nevoie de aproximativ 50 de grame de proteine pe zi“, spune dr. Mary Wendel, director medical la Medi Tresse în Boston, Massachusetts.

Peștele gras, cum este somonul, heringul, tonul și sardinele, oferă proteine, vitamina D, acizi grași Omega-3 și alte componente care ajută la sănătatea firului de păr, pentru „a hrăni pielea și a îngroșa stratul gras din jurul foliculului de păr, rezultând un păr mai sănătos“, a adăugat ea.

Stridii

foto: Laura Peruchi

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cataloghează ca deficitul de fier ca fiind cea mai des întâlnită deficiență, „care afectează mai mult de 80% din populație“, spune dr. Bauman. „Chiar și micile schimbări ale nivelurilor de fier, fără a se instala anemia, pot afecta părul, provocând căderea lui ori subțierea“.

Deși carnea roșie, verdeața, cerealele integrale, fasolea și gălbenușurile furnizează cantități de fier, dr. Wendel și dr. Klein recomandă mai degrabă stridii, de vreme ce acestea oferă cantități mari de fier și zinc, ultimul fiind „un mineral esențial care ajută la creșterea părului și repară firul de păr“, potrivit lui dr. Klein.

Spanac

Leguma cu frunze verzi, preferata lui Popeye Marinarul este bogată în fier. Spanacul este una dintre recomandările de top ca sursă de fier ale dr. Wendel, un nutriment care ajută la prevenirea subțierii firului de păr.

În afară de faptul că poate furniza o cantitate bogată de fier, spanacul este bogat în folați și vitaminele A și C. „Deși deficitul de vitamina C este rar în zilele noastre, aceasta este esențială pentru sintetizarea colagenului și încrucișarea fibrelor de keratină, care apar în producția de fibrelor din păr“, spune dr. Bauman.

Ouă

„Ouăle sunt o sursă importantă de proteine și biotină, ambele fiind importante pentru creșterea unui păr sănătos“, spune dr. Klein. Biotina păstrează enzimele pentru metabolizarea nutrimentelor, cum sunt grăsimile și carbohidrații, care hrănesc foliculii de păr. În plus, gălbenușurile conțin foarte multă vitamina D, care este foarte important să o obținem fie prin dietă sau suplimente naturale de vreme ce organismul nostru nu o produce în mod natural“, spune dr. Anthony Youn. Un ou conține 41 IU de vitamina D sau 10% din necesarul zilnic.“

Fasole

foto: Milada Vigerova

Dr. Wendel recomandă, de asemenea, o altă sursă  de fier și proteine prietenoasă cu vegetaienii și veganii. O jumătate de cană de fasole albă furnizează aproape 9 grame de proteine vegetale și 3,5 grame de fier, ca să nu mai vorbim de cele 6 grame de fibre, puțin zinc, seleniu și folați.

Dacă nu-ți place fasolea albă, poți consuma fasole neagră, năut, linte, mazăre care și ele sunt bogate în proteine, fier și fibre.

Carne de vită

Dacă îți place carnea, vei dori să ai un meniu bogat în carne roșie slabă. „Carnea de vită este bogată în fier  și Omega-3, ambele ajutând la îngroșarea firului de păr și obținerea unui păr mai sănătos și bogat“, spune dr. Youn. O bucată de 200 de grame de carne de vită poate furniza 23 de grame de proteine, aproape 3 mg de fier și 6 grame de gărsimi nesaturate.

Cartofi dulci

Indiferent că îi fierbi, îi transformi în desert sau îi amesteci într-o salată, cartofii dulci, serviți sub orice formă, sunt foarte sănătoși pentru păr, pentru că abundă în vitamina A și B6. De fapt, cartoful dulce „ajută la producerea de sebum și ar putea ajuta la creșterea mai rapidă a părului“, spune dr. Klein. În plus, de vitamina A beneficiază și ochii și funcționarea sistemului imunitar.

Ardei

Nu numai că vitamina C este crucială pentru un păr sănătos pentru că ajută la sintetizarea fibrelor de colagen, dar joacă un rol foarte important în creșterea cantității de fier pe care o absoarbe organismul, arată un studiu.

Bineînțeles, poți găsi multă vitamina C în fructe precum portocalele, căpșunile, kiwi, dar și în ardei roșii care îți pot furniza 95 de mg la jumătate de cană. În plus, acești conțin vitamina A și fier, zinc, seleniu și folați.

Iaurt grecesc

Alege varianta neîndulcită și vei avea partea de 24 de grame de proteine, fără acea cantitate de zahăr pe care o au de obicei iaurturile. Ca să nu mai vorbim că vei beneficia și de o cantitate importantă de calciu, 282 mg, care joacă un rol important  în menținerea sănătății părului. Poți consuma acest iaurt cu fructe de pădure.

Conține o serie de minerale ca sodiu, potasiu, fier,sulf, iod, siliciu, principii antibiotice, dar și vitamine A, B și C.

Este digestivă, diuretică, hipoglicemiantă, vermifugă, cu importante beneficii pentru piele și păr.

Primăvara este extrem de benefică pentru sănătate o cură de ceapă verde, pusă din belșug în salate, consumând și frunzele verzi, crude sau în ciorbe.

Lăptuca – Cunoscută și sub denumirea de Iarba înțelepților, are un conținut bogat de vitamine, printre care vitamina E și C.

Este recomandată folosirea ei în salate, pentru efectul revitalizant, răcoritor, depurativ.

Este un excelent laxativ, dar și un bun drenor hepatic.

Se recomandă ca aperitiv.

Spanacul – Conține săruri minerale din belșug: sodiu, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, zinc, acid folic, fier, dar și vitamine din complexul B.

Este considerat și mătura căilor digestive. Are rol important de remineralizare, antianemic și stimulator al pancreasului.

Se poate consuma preparat, sau crud, în salate.

Ridichiile roșii – Conțin vitamine din complexul B și vitamina C, precum și magneziu, iod și sulf.

Sunt un bun aperitiv, drenor hepatic, indicat mai ales în lipsa poftei de mâncare, fermentații intestinale, rahitism, litiază biliară.

Frunzele de ridiche sunt și ele bune de folosit în salate și este o mare greșeală dacă le aruncăm! Pot și folosite crude sau în ciobe, având și ele o cantitate însemnată de mierale și vitamine.

Castravetele – Conține vitamina A, complex B vitaminic, magneziu, calciu.

Este un bun aperitiv și diuretic. Este indicat mai ales în gută, artrite, litiaze.

Andiva – Cultivată și la noi în țară, originară din Belgia, andiva este bogată în potasiu, vitamine B, calciu, vitamina C și E, beta caroten și fibre. Se găsește pe tarabele din piețele românești de la sfârșitul iernii până la început de primăvară, iar cura de andive aduce reale beneficii organismului. Se pretează folosirea lor crude, sub formă de salate, stropite cu lămâie, sau consumate proaspete, cu brânzeturi, cu puțin ulei de măsline sau un strop de maioneză. Sub formă de suc au un efect de ameliorarea al bolilor de ochi, boli ale ficatului sau a căilor biliare.

Urzica – deopotrivă plantă de leac – medicament și aliment,  crește prin locurile umede din păduri, tufișuri, grădini sau pe marginea drumurilor.

Cu multiple întrebuințări, inclusive în industria textilă, o găsim de primăvara devreme până toamna, târziu.  Cura de urzici, mai ales primăvara când organimul trebuie ajutat să se adapteze la schimbarea de anotimp, este mai mult decât binevenită pentru sănătate.

Citește continuarea AICI

Pentru că vrem să-ți venim în ajutor, am alcătui o scurtă listă cu surse vegane de calciu pe care le găsești în natură. Nu este deloc complicat, ba am putea spune că este foarte simplu.

Surse vegane de calciu – Soia

Cunoscută pentru conținutul bogat de proteine, boabele de soia sunt o sursă foarte bună de calciu. O cană cu edamame (soia verde) fierte conține 175 g de calciu, iar una de lapte de soia conține până la 368 mg.

Surse vegane de calciu – Smochine

10 smochine uscate conține 140 mg de calciu. În plus, smochinele sunt bogate în fibre și fier.

Surse vegane de calciu – Fasolea

Această fasole conține calciu: 125 mg la o cană. Folosește fasolea în mâncare de fasole, în supe, salate și alte mâncăruri vegane preferate.

Surse vegane de calciu – Kale

Acest tip de salată, foarte gustos, conține 94 mg de calciu la o cană. Pune kale în salată, pe sendviciuri sau în smoothiuri verzi.

Surse vegane de calciu – Lapte de migdale

O cană de lapte de migdale conține 450 mg de calciu. Pune-l peste cereale, cu gustări sau bea-l simplu.

Surse vegane de calciu – Legumele cu frunze de culoare verde închis

Pătrunjelul, spanacul, busuiocul, rucola, algele, broccoli, urzicile, cimbrul şi mărarul au un conţinut ridicat în calciu. De aceea este recomandat să le incluzi în dietă.

Mai sunt și alte surse naturale de calciu: Lapte de canepa (1 cana contine 460 mg), Broccoli(1 cana contine 95 mg), Fenicul proaspat (1 medium bulb contine 115 mg), Afine (1 cana contine 40 mg), Coacaze negre (1 cana contine 62 mg), Portocale (1 portocala contine intre 50 si 60 mg), Caise uscate (1/2 cana contine 35 mg), Curmale (1/2 cana contine 35 mg), Anghinare (1 anghinare de marime contine 55 mg) etc.

Citește și:

Spanacul, reprezintă o sursă bogată de vitamine şi minerale. Conţine vitamine (A, B1, B2, B12, PP şi C), glucide, lipide, acid folic, aminoacizi şi săruri minerale ca: fier, iod, cupru, sulf, zinc, magneziu, calciu, mangan, sodiu şi potasiu. De asemenea conţine o substanţă numită saponină, care ajută la asimilarea fierului în organism. Indicat în combaterea anemiei, poate fi consumat zilnic sub formă de supe, sucuri şi în salate. Beneficiile consumului de spanac asupra organismului sunt multiple.

Sursă importantă de vitamina A, luteină, xantină şi betacaroten, previne deteriorarea vederii, acţionează împotriva mâncărimilor şi uscăciunii ochilor şi a ulcerului ocular. Calciul din această legumă întăreşte sistemul osos şi ajută la vindecarea anemiei. Prin conţinutul bogat în vitamine şi minerale, spanacul, întăreşte sistemul imunitar, menţine sănătatea pielii, iar consumul regulat de suc de spanac, reduce riscul de ateroscleroză.

Benefic în tratarea diferitelor afecţiuni ale pielii ( acnee, eczeme, cicatrice, pete de la soare, epidermită), prin conţinutul de vitamine A, K, E şi C, care pot regenera celulele pielii până la vindecarea problemelor cutanate. Sucul de spanac, prin conţinutul mare în antioxidanţi ajută la prevenirea cancerului de piele, stomac, ovarian şi de prostată. Acidul folic regăsit în compoziţia spanacului, întârzie procesul natural de îmbătrânire a creierului, astfel că acidul folic reduce nivelul aminoacidului homocisteina a cărui prezenţă în fluxul sanguin duce la îngroşarea arterelor, provocând boli de inimă sau Alzheimer.

Iată câteva variante în care puteţi consuma sucul de spanac: o legătură medie de spanac cu morcovi şi mere; spanac cu mere şi castraveţi; spanac cu un mango şi ananas; spanac cu mere şi ţelină; spanac cu mere şi ghimbir; spanac cu fructe de pădure.