<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>stanford &#8211; Zaina</title>
	<atom:link href="https://frumuseteavietii.ro/etichete/stanford/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://frumuseteavietii.ro</link>
	<description>Frumusețea Vieții</description>
	<lastBuildDate>Mon, 05 Nov 2018 10:43:45 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.7.2</generator>
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">241726119</site>	<item>
		<title>Cercetător român, premiat în SUA pentru studiile sale. Cum să creezi în laborator o bucăţică de creier</title>
		<link>https://frumuseteavietii.ro/cercetator-roman-premiat-in-sua-pentru-studiile-sale-cum-sa-creezi-in-laborator-o-bucatica-de-creier/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Tudorica Andreea]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 05 Nov 2018 10:43:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Povești de succes]]></category>
		<category><![CDATA[autism]]></category>
		<category><![CDATA[cercetator]]></category>
		<category><![CDATA[creier]]></category>
		<category><![CDATA[descoperire]]></category>
		<category><![CDATA[homepage]]></category>
		<category><![CDATA[premiu]]></category>
		<category><![CDATA[sergiu pasca]]></category>
		<category><![CDATA[stanford]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://frumuseteavietii.ro/?p=16386</guid>

					<description><![CDATA[Paşca a demonstrat ''în premieră că organoidele pot fi asamblate pentru a forma asembloide cerebrale şi pentru a permite migrarea celulelor sau conexiunile la distanţă şi generarea de circuite neuronale'', potrivit ASCB.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>S-a născut la Aiud, unde, în 2013, a şi fost declarat <a href="https://www.facebook.com/AiudOnline/posts/sergiu-pa%C5%9Fca-cel-mai-bun-student-rom%C3%A2n-din-str%C4%83in%C4%83tate-a-fost-numit-cet%C4%83%C5%A3ean-de-/409439372471445/" target="_blank" rel="noopener">Cetăţean de Onoare</a>, după ce fusese numit Cel mai bun Student Român din Străinătate, în anul 2012. </strong></p>
<p><em>„Preocupările constante în domeniul cercetării ştiinţifice ale domnului <a href="https://med.stanford.edu/profiles/sergiu-pasca?tab=bio" target="_blank" rel="noopener">Sergiu Paşca</a>, demonstrate cu cinste de-a lungul întregii sale evoluţii profesionale, se repercutează în mod favorabil asupra imaginii municipiului nostru şi asupra comunităţii în care locuim”</em>, a declarat Mircea Horaţiu Josan , primarul municipiului Aiud, la momentul respectiv.</p>
<p><strong>Distincţie internaţională</strong></p>
<p>Acum, <a href="https://www.facebook.com/sergiu.p.pasca" target="_blank" rel="noopener">Sergiu Paşca</a> este profesor asistent de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Universitatea Stanford din Statele Unite. La sfârşitul lunii octoombrie a primit distincţia <a href="https://www.ascb.org/ascb-post/member-news/neuroscientist-stem-cell-biologist-sergiu-pasca-receive-ascb-early-career-life-scientist-award/" target="_blank" rel="noopener">&#8221;Early Career Life Scientist Award&#8221;</a> din partea <a href="https://www.ascb.org/" target="_blank" rel="noopener">Forumului internaţional pentru biologia celulară (ASCB)</a>.</p>
<p>Premiul este acordat &#8221;cercetătorilor remarcabili care au derulat în mod independent activităţi de investigare timp de cel puţin şapte ani&#8221;, se arată pe site-ul ASCB, citat de <a href="https://www.agerpres.ro/stiintatehnica/2018/10/23/un-cercetator-roman-premiat-in-sua-pentru-studiile-in-domeniul-biologiei-celulare-a-creierului-uman--198134" target="_blank" rel="noopener">agerpres.ro</a>.</p>
<p>Paşca a absolvit Medicina în România şi a conceput &#8221;o puternică tehnologie&#8221; pentru obţinerea in vitro a ţesutului cerebral uman 3D auto-organizat, pornind de la celule stem pluripotente.</p>
<p><strong><img fetchpriority="high" decoding="async" class="wp-image-16387 size-full aligncenter" src="https://frumuseteavietii.ro/wp-content/uploads/2018/11/image-img-620-high.jpg" alt="" width="620" height="413" srcset="https://frumuseteavietii.ro/wp-content/uploads/2018/11/image-img-620-high.jpg 620w, https://frumuseteavietii.ro/wp-content/uploads/2018/11/image-img-620-high-300x200.jpg 300w" sizes="(max-width: 620px) 100vw, 620px" />Muncă de laborator</strong></p>
<p>Aceste culturi sunt cunoscute şi sub denumirea de sferoide neuronale sau organoide specifice regiunii cerebrale, iar laboratorul lui Paşca a demonstrat în ultimii ani cum poate fi ghidată in vitro specificitatea structurilor 3D similare ţesuturilor şi modul în care poate fi utilizată această platformă pentru descifrarea biologiei celulare a creierului uman, menţionează sursa citată.</p>
<p>Paşca a demonstrat &#8221;în premieră că organoidele pot fi asamblate pentru a forma asembloide cerebrale şi pentru a permite migrarea celulelor sau conexiunile la distanţă şi generarea de circuite neuronale&#8221;, potrivit ASCB.</p>
<p>Forumul internaţional precizează că laboratorul dezvoltat de cercetătorul român a reuşit menţinerea pentru cea mai lungă perioadă de timp înregistrată până în prezent a unor astfel de culturi, chiar până la câteva sute de zile.</p>
<p>&#8221;Culturile cerebrale 3D pot fi utilizate nu doar pentru studiul creierului uman normal, ci şi pentru realizarea unor modele ale creierelor bolnave&#8221;, spre exemplu al persoanelor cu autism. &#8221;În cadrul unui studiu efectuat pe o formă monogenică de autism, laboratorul său a descoperit anomalii în migrarea celulelor celulelor GABA şi a identificat modalităţi de restabilire a comportamentului celular normal&#8221;, subliniază ASCB.</p>
<p><strong>Misiune: să descifreze tainele autismului</strong></p>
<p>Sergiu Pașca este unul dintre cei mai tineri profesori-cercetători de la Stanford. Deține propriul laborator la Stanford și, după numai patru ani de activitate, a făcut deja o descoperire care poate schimba viitorul omenirii.</p>
<p>Are o misiune clară &#8211; să descifreze tainele autismului. Primește fonduri generoase în fiecare an de la stat și universitate, iar americanii au crezut de la început în descoperirera lui, notează şi <a href="https://stirileprotv.ro/stiri/1-decembrie/nascut-la-aiud-cauta-leacul-pentru-autism-la-stanford-cercetatorul-care-obc-ine-porc-iuni-de-creier-din-simple-celule-de-piele.html" target="_blank" rel="noopener">PRO TV</a>. Sergiu Pașca lucrează la o lume în care părinții copiilor cu afecțiuni ale creierului au și soluții, nu doar speranțe.</p>
<p>Ce ați spune dacă un om de știință v-ar lua într-o zi câteva celule de piele de pe mâna, ca după câteva luni să va puteți vedea propriul creier, în miniatură, obținut într-un recipient medical? De ce am avea nevoie de o asemenea descoperire? Răspunsul îl găsim în acest laborator de neuroștiințe de la celebra Universitate Stanford, din America, nota sursa citată.</p>
<p><em>“La momentul actual putem recrea în laborator, de la orice individ, o bucățică, de exemplu, de creier, sau putem recrea diferite regiuni ale creierului și apoi le putem conecta în laborator, vedem cum vorbesc unele cu altele</em>&#8222;, declara, pentru PRO TV, cercetătorul născut în România.</p>
<p>Citește continuarea pe <a href="http://miscareaderezistenta.ro/reportaj/cercetator-roman-premiat-in-sua-pentru-studiile-sale-cum-sa-creezi-in-laborator-o-bucatica-de-creier-48168.html?fbclid=IwAR29HNlXnO2yWXrkIesNX9uoIJ0_-ADlMCGLQ0RFNnTl2OyEhRByWslR2Sk"><strong>miscareaderezistenta.ro</strong></a></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<media:content url="https://frumuseteavietii.ro/wp-content/uploads/2018/11/sergiu-pasca-1024x644.jpg" medium="image"></media:content>
            <post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">16386</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
