În opinia psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), tot ceea ce am auzit, am văzut și am învățat de la cei care ne-au crescut sunt lucruri care rămân instalate ferm în „centrul de comandă” din creierul nostru și ne decid acțiunea sau inacțiunea în diferite situații. De cele mai multe ori, deși ne propunem să mergem la sală „de luni”, setările deja instalate în capul nostru sunt cele care dau comanda finală și care ne fac să nu ajungem nici măcar marți. Astfel, ajungem să amânăm sau să nu facem o mulțime dintre lucrurile pe care ni le propunem.

„Eu vreau să mă duc la sală, dar luni nu m-am simțit prea bine. Știu că mi-ar prinde bine, dar m-am trezit prea târziu săptămâna asta” – cam acestea sunt principalele noastre mecanisme de gândire în această speță. Iar exemplul cu sala este doar cel mai la îndemână. Sunt atât de multe lucruri importante pe care nu le facem sau pe care le facem în mod repetat, deși ne-am propus să nu le mai facem. Știm că ne-ar face bine să facem mișcare, sau să ne schimbăm regimul, sau să ne schimbăm jobul, să ieșim dintr-o relație etc; și totuși, deși la nivel conștient gândim și susținem că ar trebui să facem X lucru, nu ajungem niciodată să le facem”, declară psihologul Andra Tănăsescu.

Totodată, specialistul afirmă că, pe de-o parte, e zona de comfort, iar pe de altă parte, sunt toate convingerile pe care le avem foarte adânc înrădăcinate, cele care ne limitează experiențele și mișcările în viață.

„Consecințele vin din ceea ce amânăm să facem, anume să privim dincolo de cortină și să descoperim care ne sunt credințele pe care le-am „moștenit”. Odată ce am privit acolo, este important să facem curățenie și să lăsăm în loc credințe care să ne susțină procesul de creștere în viață. Cu cât amânăm mai mult să privim în spatele „cortinei”, cu atât mai mult ne lăsăm pe mâna programelor instalate”, conchide psihologul Andra Tănăsescu.

Citește și:

Cum sabotăm fericirea noastră și a celor din jur? Opinia psihologului

Efectele bullying-ul asupra Generației Z și Alpha. Ce spun psihologii

7 metode să eviți intoxicarea mentală de la o societate „ultra consumeristă”. Explicațiile psihologului

În opinia cunoscutului psiholog Laura Maria Cojocaru, unul dintre acești factori, mai des „vehiculat” în interiorul ființei noastre, este conflictul de valori. Acesta constituie o adevărată provocare pentru menținerea stării de bine și mai ales a respectului de șine.

“Să luăm spre exemplu valorile: corectitudinea, iubirea și abilitatea de atingere a obiectivelor. Teoretic, corectitudinea nu ar avea nevoie de grade de comparație, dar practic sunt contexte în care omul este provocat să fie „mai corect” cu cineva decât cu altcineva sau „mai corect” într-un context decât în altul. Acest „grad de comparație” apare în 2 situații: când emoționalul devine prioritar și când interesul (atingerea obiectivului) este pus înaintea corectitudinii. De exemplu: „aș vrea să fiu corect cu X și Y, dar îi acord circumstanțe atenuante lui X pt că e „al meu”. Aici apare conflictul de valori corectitudine-iubire. Sau: „aș vrea să fiu corect și să aplic aceeași atitudine și lui X și lui Y, dar de la X am ceva de obținut acum, deci fac rabat de la propria decizie privind corectitudinea”. Acesta este un exemplu de conflict de valori corectitudine-atingere obiectiv/interes”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Totodată, specialistul afirmă că, cu cât suntem mai dispuși să ne încălcam o valoare în favoarea alteia și nu rezolvăm acest conflict interior, cu atât respectul de șine scade, apoi scade încrederea, apoi scad energia și motivația.

Pași pentru rezolvarea conflictului interior

1. Observăm intenția pozitivă a fiecărei   “Din ce motiv este important pentru mine să-i „favorizez” pe cei pe care-i iubesc? De obicei sunt motivații ca: să nu mă simt vinovat mai târziu, să nu le pierd iubirea, să-i văd fericiți, să mă simț util pentru ei, sunt dator/responsabil pentru fericirea sau bunăstarea lor etc. Din ce motiv este important pentru mine să fiu corect? De cele mai multe ori, răspunsul este: pentru că și eu îmi doresc să fiu tratat corect”, explică psihologul.
2. Cum pot gândi diferit pentru ca ambele beneficii ce decurg din cele 2 valori să fie prezente în viață mea? “Fericirea celor dragi mie este bine să includă și o concepție sănătoasă și echilibrată despre viață, lucru ce include și aspecte ce țin de aplicarea corectitudinii”, spune specialistul.
3. Ce pot face diferit pentru că ambele beneficii ce decurg din cele 2 valori să fie prezente în viață mea? „Pot să contribui în continuare la fericirea celor dragi, explicându-le în prealabil, în momente de liniște și bună comunicare, cât de importantă este pentru mine păstrarea corectitudinii și cum înțeleg eu aplicarea ei, chiar dacă este vorba despre ei. Mai mult, exersarea corectitudinii chiar și pe ei, îi va putea antrena pentru viață în a fi corecți și în a-și cere la rândul lor dreptul la corectitudine”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Citește și:

România se află pe locurile fruntașe în Europe atunci când vine vorba de șovinism cultural, 66% dintre români sunt de părere că, indiferent că oamenii nu sunt perfecți, cultura noastră este mai bună decât a altora.