Party-ul difuzat live, în timpul căruia a întrerupt hit-ul Take Me Home  (care s-a transformat în Stay At Home)  pentru a-i spune unuia dintre copii: „Nu călca pe bebe!”, a devenit un eveniment săptămânal așteptat.

„Orice fel de lucru în acest moemnt devine o adevărată provocare, trebuie să spun”, zice cântăreața. „În a doua săptămână, chiar nu aveam chef. Eram cam cu moralul la pământ. Apoi, mi-am pus singură rolele, m-am machiat, am ales piesele, decorul…și m-am simțit mai bine. Cu moralul sus.”

Ellis-Bextor a vorbit pentru The Guardian despre studioul muzical pe care îl are în casa sa din vestul Londeri – de obicei domeniul soțului său, Richard Jones, bassistul trupei Feeling. Este un spațiu foarte prietenos, comod, cu microfoane și stative, lumini de neon și o chitară. Este, spune ea, singurul loc în care poate să respire într-o perioadă de carantină petrecută cu toți cei cinci copii, patru dintre fiind la școală sau grădiniță până acum o lună. „Nu am aplicat școala de acasă pentru copiii mei”, spune ea. „Nu prea mi se pare firesc”.

Este mult mai obișnuită cu strălucirea și haosul showbusiness-ului. Prima dată când a dat lovitura în lumea muzicii a fost în 2000, cu piesa Groovejet (If This Ain’t Love), care rămâne un hit radio britanic, urmănd să devină și mai cunoscutp cu single-urile Murder On The Dance Floor  și Music Gets the Best of Me , plus șapte albume.

S-a născut în lumea divestismentului: mama ei, Janet Ellis, a fost prezentatoarea emisiunii pentru copii Blue Peter,  în timp ce tatăl său este producătorul de film Robin Bextor. Își amintește copilăria ei ca fiind una cosmopolită, plină de brunch-uri și petreceri cu vedete. „Cu siguranță asta m-a format”, spune ea. A început să cânte de mică, trecând apoi în lumea modelling-ului. Înainte să aibă succes în muzică, a devenit obsedată la sfârșitul anilor 1990 să fie solistă a grupului de indie rock Theaudience.

Toate concertele din această vară fiindu-i anulate sau amânate din cauza pandemiei de coronavirus, îi este greu să se obișnuiască să nu cânte. „Mi-e foarte dor să cânt”, spune ea. „Mi-e dor să fiu pe scenă, îmi lipsesc planurile pe care le aveam…dar prin asta trece toată lumea.”

Ellis Bextor împreună cu mama ei în 1989.

Faptul că a crescut în lumea celebrităților a învățat-o de mică că va trebui să muncească din greu ca viața ei privată să rămână privată. Înainte de carantină, ideea de a permite unei camere să intre în casa ei, și să-i filmeze copiii, ar fi fost de neconceput – dar viața s-a schimbat irevocabil. „Cred că, de-a lungul anilor am fost o persoană foarte secretoasă”, spune ea. „În mod normal nu-mi arăt interiorul casei. Și cu siguranță nu mi-am arătat copiii pe undeva. Dar brusc, cred că din cauza a ceea ce ni se întâmplă acum tuturor, pur și simplu mi s-a părut că asta nu mai are importanță. Ceva de genul: cui îi pasă? Nimeni nu vrea să fie intruziv. Vreau dpar să simt o legătură, o conexiune. Voiam ceva prostesc.”

Apogeul faimei sale a venit într-o perioadă în care tabloidele erau într-o permanentă alergătură după știri despre Lindsay Lohan și Britney Spears, fiind vânate pentru viața lor, în timp ce cariera le scăpase de sub control. Și ea a fost pentru o scurtă perioadă în atenția tabloidelor, când Groovejet  s-a suprapus cu debutul solo al Victoriei Beckham, Out of Your Mind. „Lupta” asta a atras atenția de ambele părți, dar mai ales că Ellis-Bextor a purtat un tricou inscripționat „Peckham”, cu referire la numele competitoarei sale. A câștigat Ellis-Bextor.

„O parte din chestia asta a fost distracție”, râde Ellis-Bextor. „Chiar nu? Victoria Beckham de la Spice Girls, care era mare și foarte plăcută, și cineva despre care marea majoritate nu auzise nimic până atunci. Încerc să-mi amintesc cât mai mult posibil, pentru că știam că nu mă voi mai afla într-o astfel de situație vreodată.”

La un moment dat a mers în turneu cu George Michael, dar, în mod curios, nu s-a întâlnit niciodată cu el. „Au construit un felk de intrare în fața cabinei lui, astfel încât să nu poți trece și să vezi ce se întâmplă în interior. Era clar că avea nevoie de foarte multă intimitate, dintr-un motiv sau altul”.

Sophie Ellis-Bextor și cel mai mic copil al său într-unul din clipurile filmate în timpul carantinei.

A simțit vreun impact având în vedere că era atât de tânără și sub lupa presei? „Am crescut într-un astfel de mediu”, spune ea. „Am învîțat într-un astfel de mediu. Cred că uneori le este foarte greu femeilor să se trezească cu autoritatea asupra muncii lor sau să nu știe cine ce face în spatele scenei. Cu asta m-am confruntat cât eram tânără.

Când am început,  credeam că este așa cum crede toată lumea că deciziile sunt luate tot timpul de casa de discuri – adică ceva de genul, dacă vrei să-ți pui franjuri la fusta mai scurtă, trebuie să mergi și să întrebi dacă asta e OK. Dar, de fapt, cred că uneori asta este un fel de punct de vedere ușor misogin – că o tânără nu ar fi în stare să ia propriile decizii.”

Deși nu este foarte cunoscută drept cantautoare, ea a scris o parte din piesele sale. „Uneori te poți simți puțin în nesiguranță din cauză că cei mai mulți oameni presupun că tu nu nu faci nimic din lucrurile astea. Am fost foarte sensibilă la chestia asta”. A învățat să treacă peste asta. „Mi-am dat seama repede că nu era important pentru oameni, dacă eu scriu versurile sau nu. Chestiunea este în felul următor: jobul meu de autor este compatibil cu cel de cântăreață, dar nu depind unul de celălalt. Dar nu vreau ca oamenii să se întrebe cine a scris piesa asta sau cealaltă. Vreau pur și simplu să se piardă în poveste. Am scris mare parte din ceea ce am făcut, dar nu este nevoie ca oamenii să se gândească neapărat la asta.”

După succesul cu Groovejet, a lansat albumul de debut, Read My Lips, în 2001 – proiect în care a implicat mai mulți muzicieni inclusiv Alex james de la Blur și Moby. În următorii 15 ani a mai scos alte cinci albume de studio, care au avut mare succes în Europa. În 2019, a lansat al șaptelea și cel mai recent proiect muzical, The Song Diaries, o reorchestrare a marilor sale hituri.

Citește și:

Cine este femeia care a descoperit primul coronavirus

Mirka, femeia din spatele măreției lui Roger Federer

„The Guardian”, despre spitalul construit din donațiile oamenilor

„Merg la un dermatolog din Los Angeles, dr. Harold Lancer, care este incredibil. Îl știu de ani de zile – el m-a ajutat să am un ten frumos“, spune Beckham. „Aveam un ten foarte problematic, iar el mi-a spus: «Trebuie să mănânci somon în fiecare zi.». «Pe bune? În fiecare zi?», am întrebat eu. Iar el mi-a spus: «Da. La micul dejun, prânz și cină. În fiecare zi.»“

Să mănânci somon la fiecare masă s-ar putea să ți se pară o exagerare, dar nu o să mai fie așa când o să-ți dai seama că până la urmă este vorba despre știință. Vezi tu, somonul și alți pești grași au acizi grași Omega-3 și vitaminele A și C. Nu numai că sunt puternice antiinflamatoare și hidratante, dar mai multe studii au demonstrat legătura dintre o piele sănătoasă și consumul de pește. Un studiu publicat în European Journal of Dermatology a arătat că persoanele care au dieta bogată în pește și legume au mai puține probleme ale tenului, cum este acneea de exemplu, decât cei care mănâncă mai puțin din acestea. Alte studii au arătat că somonul ar putea proteja împotriva acneei.

Citește și: